Fac ochișori azi dimineață, foarte dimineață pentru o zi de sâmbată (adică pe la 7 jumate) și, dacă tot m-am trezit, zic să mă îngrijesc de prima prioritate a zilei, anume să pun de cafea. Numai că surpriză!… apă la robinet ioc. Încerc repede toate robinetele și toate scot un hârâit aducător de fericire de-a lungul țevilor goale. Pun apă minerală pentru cafea, pe la baie mai e ceva rezervă strategică, dar insuficientă.
Cât îmi beau cafeaua din picioare, sun la mama soacră: – Curge apa la Dvs? – Pai curge, ce-are să nu curgă? – Ce bine, că la noi nu… Vin și eu să iau niște bidoane, aveți ceva bidoane goale prin casă? – Nu prea am, la ce să le țiu? Am unul parcă, de douăzeci de kile. – Ce să fac, mamă, cu ăla de 20 de kile, că îmi rupe spinarea să îl urc 4 etaje până la mine. Haideți că îl iau, măcar cu 10 kile în el și văd eu….
Caut prin casă de-alea de 2l, dar ca naiba, nu găsesc. Când nu-mi trebuie, sunt tot timpul vreo 3-4 de care mă-mpiedic, acum nu! Între timp, sună soacră-mea, că a gasit ea, sa vin sa le iau.
Afară plouă rupere de nori, eu plec în mânecă scurtă și în papuci. Conduc până la soacră-mea, prind toate semafoarele pe roșu, încarc bidoanele și repejor înapoi, prind toate semafoarele din nou pe roșu, ajung acasă..
Să iau două, să iau patru? Hai să iau patru că-i mai bine decât să mai cobor în 10 minute după încă două. Că trebuie la baie, la bucătărie. Urc 4 etaje, repede că sunt copiii singuri în casă, deschid ușa gâfâind victorios și… în acel moment, se aude apa țâșnind pe robinetul lăsat special deschis.
Morala: Dormi, dreaq, în weekend cum trebuie, nu te mai trezi cu noaptea în cap!
N.R. Sunt sigură că nu doar Cătălin Fdd a fost lovit de Murphy. Legile lui sunt printre noi și ne ”colorează” viața. Ați pățit?
Foto: Pexels
Legea lui Murphy „dacă ceva poate să meargă prost, va merge prost” e destul de prezentă în viața mea. Ca atare, m-am învățat să fiu uneori extrem de prevăzătoare, mai ales în situații importante pentru mine. În sensul că trec în revistă cam tot ce-mi trece prin cap că poate merge prost. Și culmea, acele lucruri nu se mai întâmplă. Bine, uneori se întâmplă altele. :)) De exemplu, recent, în trafic, chiar în zona în care locuiesc. Cunosc zona ca-n palmă, știu pe ce bandă tre’ să merg ca să înaintez mai repede, de unde pot țâșni aiurea mașini sau pietoni, toate astea sunt sub control. Doar că în ziua aia, era polițist în intersecție. Stătea în mijlocul intersecției, trec mașini, se face roșu la semafor, mai trece o mașină, trec și eu, că na, în capul meu era că tre’ să facă semn polițistul de oprire. Mă trage pe dreapta, îmi cere actele, încep parlamentările și explicațiile. El, că dacă n-a făcut semn, urmez semaforul. Eu, că dacă văd polițist în intersecție, apăi mă uit la dânsul ca la Dumnezeu. Îmi dau seama că tonul vocii îmi devine oleacă țâfnos, așa că dau s-o dreg cu „să știți că nu vă cert acum, doar zic”. „Păi nici nu aveți cum să mă certați, că vă iau carnetul.” Nu mi l-a luat în final. Murphy cre’ că dormea sau ceva. 😀
Sună a incontinență semaforistică 🤪 Parcă te aud explicându-i: păi io dacă văd roșu în fața ochilor și mă trece, păi io trec 🤭 Meserie 🫡
Curentul se ia seara, când bateria de la telefon e aproape descărcată. Și da, există pe undeva o lumânare, doar că nu mai știm unde am pus-o și oare avem chibrituri, că aragazul e cu aprindere electronică.
Am simțit-o p-asta! 🥹
Nu știu cine draq e Murfi Ștrumfi ăla, da’ îl ia mama draq dacă mai hârâie țevile în zile sfinte de odihneală 🤪😜 Și fac pariu că mai are și restanțe la întreținere plus loc de parcare ocupat abuziv 🤭
Într-unul din episoadele celebrului serial de desene animate „Dexter’s Laboratory” (asta e, ăsta-s eu, acolo mi-e nivelul, la desene animate 🤣) are personajul Dexter o replică care a intrat în folclorul familiei: „Not a good day for science today!”
Se întâmplă să te trezești dimineața în cap cu o listă mare de treburi de făcut și să nu meargă nimic. Apa caldă nu curge și-ți blestemi lenea care te-a împiedicat să faci duș/baie cu o seară înainte, apoi ai treabă la o instituție la care nu ai mai avut de mult și, abia când ajungi în fața clădirii situată la mama naibii, afli că sediul s-a mutat în altă parte, la altă mama naibii (dar tu ai uitat să verifici asta pe net, fiindcă ești bou), apoi te sună curierul să-ți zică c-o să-ți livreze ceva acasă fiindcă s-a notat adresa eronat și nu vine pachetul la birou cum doreai tu, așa că te îndrepți spre casă în grabă doar ca să afli că idiotul de curier a făcut pană și așteaptă alt coleg să vină să preia pachetele și nu știe dacă mai ajunge azi și la tine, apoi ai o programare la un doctor la care și așa se găsește greu programare, și decizi să iei metroul în loc de mașină sau taxi, și pleci cu o oră mai devreme de acasă, dar aștepți 15 minute după metrou, apoi schimbi și aștepți încă 15 după al doilea, fiindcă de ce nu, doar locuiești într-o capitală europeană, și alergi ca apucatul spre clinică în timp ce anunți că întârzii vreo 10 minute, înjurându-i pe ăia care te sfătuiesc doct să folosești transportul public și nu mașina personală (Muie, bă! O oră din Militari în Piața Victoriei cu metroul e al dracu’ de mult!), apoi te gândești că ai de cumpărat chestii, intri în hypermarket, nu găsești jumate din ce ai pe listă, iar în piață s-au gândit să se apuce de renovat, deci trei sferturi din tarabe sunt lipsă și nu găsești decât niște legume și fructe leșinate, vrei să scoți niște bani de la bancomat, dar evident că e out of order și altul e la 3 stații de autobuz de tine, te duci să iei copilul de la școală, dar mai vrea să stea că a găsit niște colegi cu care să tragă un fotbal și nu ai cum să te opui că și-așa la bloc n-are unde, de parc nu e timp, și nici să stea pe telefon în casă nu pare o soluție, așa că sprijini gardul școlii scrolând aiurea telefonul care mai are 10% baterie, și când ajungi acasă observi că nici de mâncare nu prea mai e nimic, și ești și în pană de idei, și nici semipreparate congelate n-ai luat că n-ai găsit, și seara, după ce au adormit copiii, te pregătești de un film, și pică netul și cablul, în plm! Not a good day for science today!
Spre disperarea și, în același timp, amuzamentul soției, am început să miros genul acesta de zile din prima, așa că, atunci când e câte una d-asta, o sun și îi zic direct „not a good day for science today” și, de comun acord, decidem să lăsăm în stand-by orice activitate cu potențial de a merge prost până a doua zi, și să facem doar strictul necesar.
Acest comentariu … 🤣🤣🤣 RIP ☺️
„Pleaase, PLEASEE, do not push the button!!!”
Unul din serialele de desene animate preferate :))
Pe la Dexter nici nu mai trece Murphy, că o are pe Dee Dee. Ea e Murphy la puterea a treia.
„Morala: Dormi, dreaq, în weekend cum trebuie, nu te mai trezi cu noaptea în cap!”
Te pui cu Murphy? Nu-i de-ajuns ca imi suna clopotele in cap, duminica dimineata, de la biserica din colt?!
Ca noi suntem bisericosi, pe unde ne-am asezat, am „cautat” (sau ne-a cautat ea pe noi) sa fie si o biserica langa noi. 🙂
Oho, câte oale am de spart în capu’ lu’ nenea Murphy ăsta…
Una care mă amuză… NOT e când ratez exact săptămâna franceză deși studiez site-ul Lidl dimineața, la prânz și seara. Nuș cum fac…
Și apropo de apă lipsă, vara se activează programul „apă caldă aleatorie”. Acu’ n-am, așadar și prin urmare, mă spăl pe cap cu apă rece și pe corp cu apă caldă „la cănuță”. Este foarte… revigorant! 🤪
P.S. că nu mă pot abține: uăi, 7.30 sâmbăta e nămiezi… dăcât zîc. 🤭
@Vera, ce cumperi frate de la săptămâna franceză, că am rămas trăznit cu cât patos spui?
@Baghera Iau pommes noisettes la copilașu’ meu răzgâiat. 🤭 (crochete de barabule)
Iar am tastat “Bagheta”, numai mie mi se întâmplă? 🥴
Nu, și mie. Îmi pune autocorectul tot Bagheta. Credeam că eu sunt singura. 😀
Ce mi-e Baghetă, ce mi-e BaGheRa… tot acolo se ajunge… începe cu ba… merge! Ce să vă fac dacă nu dați copy paste la nume, ar fi mult mai ușor 🙈.
PS. @Vera, nu am auzit în viața mea de așa ceva!
Mă de foarte multe ori, sincer spun, mi se cam întâmplă cum îmi doresc și uneori fără chiar să îmi doresc. Nu mă înțelegeți greșit că nu mă plâng, dar eu sunt de părere că dacă o ușă se închide, este în primul rând deoarece așa a fost să fie și în al doilea rând pentru că altele două cu siguranță se vor deschide. În plus caut să învăț din toate experiențele pe care le trăiesc!
Așa că Murphy ăsta nu se aplică absolut deloc la mine.
Apropo de faza asta cu o usa se inchide si alta se deschide… Extrem de adevarata.
Eram cu un prieten in copilarie la mine in camera, intra frate-meu ca o vijelie, iese ca o vijelie si cand trage usa, diferenta de presiune face sa se deschida ferestrele. Care, deschizandu-se, au dat peste un ghiveci, cazut, spart, pamant peste tot.
Eu urlu la frate-meu: Ce ai facut destepule, ai spart ghiveciul!!
La care el: Nu am facut nimic eu. Cum sa sparg ghiveciul de la 5 metri distanta???
Eu: Uite-asa!
Si ca sa ii arat, trantesc usa, ferestrele se deschid din nou si rastoarna si al doilea ghiveci care scapase pana atunci ca prin minune.