Am fost de curând la Paris împreună cu fie-mea într-o mini vacanță. Și cum a mea e încă în anii adolescenței, să zicem că încearcă să dribleze prezența mea și să se aventureze cât mai mult de una singură, ceea ce e firesc pentru copiii de vârsta asta. Așa că de câteva ori s-a dus la descoperit orașul fără mine.
În prima ocazie s-a dus singură seara, în jur de ora 21.00, zonă super centrală, plină de turiști și localnici, iar eu cam la 500 de metri de ea, o așteptam să ajungă. Ei, fix acolo, în zona aia super centrală și cu foarte multă lume în jur a fost abordată de către un bărbat adult care a insistat să lege o conversație cu ea, încercând să afle cu cine e în oraș, unde stă și dacă are pe cineva prin preajmă, până când a mea a scos telefonul să mă sune, fază la care respectivul a dispărut.
În aceeași seară, la distanță de vreo 3 ore, mă opresc să iau ceva de la un chioșc, tot zonă super centrală, tot super populată, fie-mea se îndepărtează de mine ca să evite coada. Nu trec 5 minute, mă întroc înspre ea, 3 barbati adulți, asiatici, o abordaseră. Practic în prezența mea. N-are rost să zic cu ce scandal și circ s-a lăsat, iar ăia au dispărut înainte să apuc să chem patrula din zonă.
A doua zi după amiază, a mea vrea să vadă un anumit muzeu, eu altul, așa că ne separăm și ne dăm întâlnire pentru mai târziu. Ajunge fata la ora stabilită, în plină zi, zonă turistică, și îmi povestește că iar s-a luat de ea pe stradă un bărbat adult care, printre altele, a ținut să-i precizeze că “el nu este o persoană periculoasă”(!!!). A scăpat de el indicând un cuplu care se afla mai în față și zicând că sunt parinții ei.
Acuma, fie-mea e minoră încă și se vede că e copilă. În 3 ocazii diferite au abordat-o adulți, în zone populate, la ore decente. Pentru cârcotași mai zic și ceea ce n-ar trebui să fie necesar să specific: îmbrăcămintea fie-mii era jeanși și t-shirt, deci nu, nu “și-o căuta”.
Oraș european, relativ sigur, zone turistice, orare absolut decente. O copilă este pusă in pericol real în toate cele 3 ocazii când s-a îndepărtat de una singură. Chestia asta a fost ca un wake-up call. Tot vezi și auzi de cazuri încheiate în tragedii, dar parcă sună undeva departe, nu te gandești că totuși se poate întampla atât de aproape de tine.
Pentru prădătorii ăștia nu conteaza nimic, nici vârsta, nici locația, nici îmbrăcămintea. Poate fi acoperită din cap până în picioare, n-are importanță. E fată sau femeie și devine vulnerabilă imediat ce e singură pe stradă.
M-am speriat destul de rău, fata s-a speriat și ea, începuse să mă întrebe cum ar trebui să se îmbrace ca să nu atragă atenția, deși, cum am zis, era în jeanși, t-shirt. Evident că știm că îmbrăcămintea are prea puțin de-a face în cazuri din astea. Și degeaba o tot ținem noi că trăim într-o lume civilizată, prădătorii sunt acolo, prezenți, cu orice ocazie. Degeaba îi spun eu fie-mii să fie liberă, așa cum simte ea, că realitatea e alta. Ca femei, nu suntem și nu vom fi niciodată complet libere și în siguranță. Desigur, în unele locuri mai mult, în altele mai puțin, dar pericolul este real întodeauna.
Femeile sunt o pradă ușoară, orice descentrat mintal își permite să atace, oricând și în orice împrejurări. Nu are importanță câți ani ai, că te duci la școală sau tocmai ai ieșit la pensie, că ești atrăgătoare sau nu, albă, neagră, roz cu picățele. Ești femeie, au drept de viață și moarte asupra ta. Ești la dispoziția instinctelor oricarui individ, de când te naști până mori.
Ce vreau să zic cu textul asta e că uneori uităm care e realitatea. Ocupate în lumile noastre sigure credem că lumea a evoluat, că e mai puțin violentă, mai justă, mai politically correct, mai empatică sau mai respectuoasă. Nici vorbă.
Problema e că nu știm cum să mergem de aici înainte. Care e soluția? Să devenim din ce în ce mai invizibile? Mă tem că nu functionează dacă e să ma uit la popoarele unde femeia e deja în condiția asta.
Deci, ce ne facem? Ce fac copilele noastre? Le interzicem să mai umble prin lume? Le învațăm arte marțiale? Ce? Că de educat baieții se tot vorbeste de decenii bune si rezultate ioc.
N-am concluzie la textul ăsta, doar o tristețe mare și o grijă în suflet și mai mare.
Nota bene, dacă ai de gand să zici că “nu toți barbații sunt la fel”: “when a man interrupts a conversation about some feminist issue to remind the speaker that „not all men” do that, they actually derail, and even ignore the fact that is actually happening. Not only do they become the center of the conversation, but they also exclude themselves from any blame or responsibility. Pointing out individual exceptions won’t help us understand or combat the behavior that are mainly committed by men. Instead of clinging to the argument that not all men are like this or like that, try to acknowledge that it exists.”
Foto: Pexels
La modul romantic, gandindu-ne la Paris, probabil inca avem in minte orasul anilor 60.
Cel de acum, poate o fi intr-adevar european, dar sigur nu mi se pare in niciun caz. De la iesirea din hotel stau cu mainile pe buzunare, asta intr-o zona relativ decenta.
Si daca poate candva era un compliment sa spui de Bucuresti ca e micul Paris, eu ii las pe ei cu ale lor si prefer capitala noastra in care poti iesi pe strada la orice ore.
Lăsaț’ domnu’ asta cu a ieși pe stradă la orice oră … sau spuneți și condițiile.
Nu umbla singur(ă) pe stradă la ore aiurea și în zone aiurea. Nu umbla cu nasul în telefon și cu valori și atitudini nepotrivite zonei în care te afli. Nu uita că ce vezi prin filme și pe internet sunt în mare parte regizate … vorba golanilor ce au caftit un popă : ai văzut bă ninja că nu e ca în filme 🤪
Corect. Parisul anilor ’60, poate ’70, cand Franta era inca a francezilor. Asta a spus-o si Delon si Depardieu. Se duce lumea pe râpă…
Nu că neg că Parisul o fi decăzut, însă… ce relevanţă are părerea lui Depardieu? (admirator al lui Putin, probleme diverse cu justiţia – printre care şi acuzaţii de agresiune sexuală şi viol din partea multor actriţe/femei etc.). Vorbim aici de părerile retrograde ale unui moş de 73 de ani. Faptul că e actor bun nu îl face un etalon de păreri bune după care să ne ghidăm. Să separăm totuşi lucrurile – actorul şi omul. Iar când vine vorba de om, să privim cu reticenţă ce-i iese pe gură.
Cât despre subiectul de astăzi: e foarte frustrant să fii femeie şi să nu poţi ieşi când vrei pe stradă. Şi asta din cauza bărbaţilor care pot ieși când vor. Sigur, unora. Dar ideea e tot aia.
@catalin fdd,
eu fac mare diferenta intre agresiunile de tipul hotilor de buzunare si agresiunile sexuale. Fac diferenta asta la fel ca orice femeie, cred, din pacate. Pt mine hotii de buzunare sunt doar o chesite deranjanta, iti creaza niste probleme dar aia e. Scopul alora nu e sa iti dea in cap, in general. ci sa-ti ia banii, tel, ce mai ai prin buzunare. Pe cand agresorii sexuali iti pot da usor in cap si fara regrete, te pot lua de pe strada etc. Agresiunile sexuale, hartuirea sunt infinit mai grave si mai periculoase. Ca barbat probabil ca e greu sa faci diferenta pt ca nu esti pus in situatia asta. Zic in general, nu ma refer la tine personal. Dar e trist sa zici bai, prefer oricand un hot de buzunare unui hartuitor (nu trec dincolo de hartuitor din motive evidente).
Nici in bucuresti nu cred ca poti iesi pe starda la orice ora, ca femeie, si sa fii in siguranta. Poate mai mult ca in alte locuri, dar nu in completa siguranta.
@Radu,
Stai linistit ca in 2 din cazuri erau albi si francezi, iar in al 3a caz erau turisti japonezi, deci n-are rost s-o dam cu Franta aia a francezilor. N-au fost persoane de alte culori, ca vad ca incolo vrei sa-o tragi. Si asta e o reactie foarte daunatoare, fix la fel ca aia cu „nu toti suntem la fel”. Ca aialalti is mai periculosi ca noi, deci problema e rasa, nu sexul persoanei, iar cum eu nu sunt de culoare, nu sunt periculos, deci nu toti barbatii sunt la fel si de aici mai departe. Se vede logica? Nu, problema sunt barbatii agresori, nu rasa sau etnia! Nu mutam atentia pe rasa ca sa gasim explicatii nereale si sa incurajam rasismul. Albii sunt exact la fel de periculosi ca orice alta rasa.
Oraș european relativ sigur nu prea există, mai ales dacă e turistic. Din ce am vizitat până acum, aprob ce zice @catalin fdd mai sus: Bucureștiul e un oraș mult mai sigur decât multe orașe „cu apă caldă”. Riscul să fii abordată așa pe stradă e mult mai mic, doar în anumite zone se poate întâmpla mai des (gen mizeria de Centru Vechi). Sigur, există mârlănie, fluierături, comentarii de șantier, dar parcă masculii sunt mai rezervați în a „ataca” în plină zi. Cel puțin cam asta observ eu zi de zi. La noi mai e și frica de bătaie probabil, care prin alte părți a mai dispărut, fiindcă nu se știe niciodată cine este sau cine o însoțește pe domnișoară și te poți trezi urgent cu dinții pe bordură.
Din păcate, aceasta este lumea în care trăim. Fata să învețe tehnici de autoapărare, să aibă la ea spray, sau chei contondente, în orice moment al zilei cineva din anturajul ei să știe unde se duce, unde este sau ce face și aia e. Iar în oraș turistic nu prea are ce căuta singură. Soția a fost la Roma, erau un grup de patru doamne mai mult decât responsabile și învățate să se descurce prin lumea asta rea, și tot au pățit niste chestii asemănătoare prin anumite zone.
@Ionut,
posibil sa fie asa, ca Bucurestiul e mai sigur ca alte orase, n-am fost demult si nu mai stiu cum e. Dar sa tinem cont si de faptul ca atunci cand esti turista esti mai expusa decat in propria tara, dintr-o serie de motive pe care n-o sa le insirui acuma aici.
Roma e foarte problematica din pc asta de vedere. Dar, tocmai pt a intari cumva ce am zis mai sus, pt cine traieste acolo sau in Italia in general e mult mai putin periculoasa. Zic asta dupa 10 ani de trait in Roma. A fi turista iti amplifica riscul, din pacate.
Asta cu nu are ce cauta singura poate functiona pana la un moment dat doar. Creste, devine majora, vrea sa calatoreasca, sa vada lumea. Nu se duce in ghetouri, tari periculoase sau unde riscurile ridicate sunt cunoscute, se duce in Europa deocamdata, in orase civilizate, tari cu criminalitatea relativ scazuta, si totusi. Iar asta nu e o solutie, sa iti tii copilul in casa obligat fortat. In primul rand ca n-ai cum, si in al doilea rand pt ca problema nu e ca se duce ea, ci ca exista astfel de persoane. Nu e corect ca o fata/femeie sa nu poata face in viata ceea ce simte pentru ca exista barbati gata sa o agreseze in orice moment. Despre asta e vorba. Evident ca problema e atat de mare si generala incat doar eu, tu si altii cativa nu putem face nimic impotriva, si atunci ne gandim la solutii de genul spray, nu calatori, stai inchisa in casa. Dar it’s not fair. F*ck it.
Mie mi-a mai povestit fiu-miu ce mai povestesc colegele sau prietenele lui. Atingeri intenționate, dubioase și deranjante prin mijloacele de transport in comun (mai ales in aglomerație), in drum spre si de la școală. Prin parcuri, solicitări de numere de telefon sau conturi de sociale, comentarii sexuale. Fluierături și “complimente” pe stradă la ordinea zilei. De câteva ori a fost întrebat de dubioși “fata aia e cumva cu tine?” sau “poți să-i ceri nr. de telefon fetei ăleia?”. Asta referitor la fete pe care nici unul, nici altul nu le cunoșteau. Într-un autobuz, la ceas de seară, un pilit s-a luat de iubita unuia din autobuz. Omul a reacționat, ăla nu s-a potolit, câțiva din gașca in care era și fiu-miu au intervenit și ei, mai întâi cu vorba, a ieșit cu bătaie, cu un geam spart la autobuz (pilitul a aruncat cu o piatră in geam), cu poliție. A fost simpatic că m-a întrebat dacă “așa era și pe vremea ta?”. Din cauza rahaturilor din mijloacele de transport in comun sau pe stradă am îmbrățișat cu deosebită bucurie, pentru o lungă perioadă, mersul aproape exclusiv cu mașina de colo-colo. S-or mai fi schimbat poate lucrurile pe ici-pe colo prin București, dar mă foarte îndoiesc că semnificativ.
Anduța, exact aceleași lucruri îmi poveste şi fiică-mea, care e de un an în Bucureşti. Şi merge cu mijloacele de transport la facultate. Şi se plimbă în rest în parc sau prin oraş.
Şi nu e vorba doar de Bucureşti, în oraşul natal tot cam aşa e. E generalizată situaţia.
Apropo de “nu toți barbații sunt la fel” – eu sunt sigură că nu toți bărbații sunt la fel. Am soț, am băiat, am vecini, prieteni, colegi – și pe niciunul nu-l pot vedea ca pe un prădător (oi fi eu naivă?).
Însă, în contexte ca cel al articolului, în situații de acuzare/apărare vocală, bărbații ăia buni ar trebui să-i combată pe ăia răi, nu să le acuze pe femei de: generalizare, feminism sau alte d-astea. Nu de alta, dar fiecare bărbat are o mamă și poate: o soră, o fiică, o iubită, o soție.
@laura,
evident ca stim ca nu toti sunt la fel. Tocmai de aia faptul in sine de a face remarca asta cand se vorbeste despre agresiuni de tot felul la adresa femeilor muta atentia de la gravitatea faptei si al sexului agresorului. Cand zici „nu toti barbatii sunt la fel”, automat auditoriul tau va zice ca asa e, ca doar stim lucrul asta, iar asta pune lucrurile intr-o perspectiva mai putin grava si oarecum pozitiva, pentru ca se duce discursul pe exceptii: deci nu toti sunt la fel, da, prin urmare cei care sunt asa de fapt sunt exceptii, deci nu se intampla tot timpul, deci e mai putin grav. Iar acest lucru este daunator tot noua, femeilor, evident. Pt ca sunt luate cu usurinta apoi intamplarile de genul asta. Reactia corecta este de a lua la cunostinta, ca barbat, ca se intampla acest lucru, ca femeile sunt agresate des, si luarea de atitudine in privinta asta. Daca esti barbat si ti se pare ceva suspect, intervine. Vorbeste despre asta, tine urechile ciulite, poate sesizezi ceva din partea altuia care duce inspre tendinte de genul, da alarma, reactioneaza. Despre asta e vorba. Normal ca stim ca nu toti sunt la fel, dar asta nu e subiect de discutie. La fel cum nu toti suntem hoti sau criminali iar cand auzi de un caz de genul asta nu sare nimeni sa zica „ei, dar nu suntem toti la fel, eu nu sunt hot/criminal”. E evident lucrul asta. Dar doar in cazul agresiunii femeilor se face remarca asta, parca pentru a diminua fapta in sine.
@singlemom,
Așa e și, de când a aparut articolul, tot caut pe FB o postare despre subiect, n-o mai găsesc, dar esența era ”trebuie să vorbim despre asta pentru că se întâmplă mult mai des decât credem noi” – se referea la hărțuire și agresare.
Citită azi in presa românească. Un nene din București care a mai fost condamnat pentru agresiuni sexuale a risdicat fusta unei femei și a prins-o de fund. Judecătoria s4 l-a condamnat la 4 ani și ceva de închisoare, dar, la Curtea de Apel, 2 judecătoare l-au achitat. Pe motiv că nu e agresiune sexuală, pentru că fapta “deși reprobabilă”, nu a fost făcută “prin constrângere”. Femeia era cu spatele. In lege, la definiția agresiunilor sexuale, este specificată și treaba cu constrângerea. “Deci, ce ne facem? Ce fac copilele noastre? Le interzicem să mai umble prin lume? Le învațăm arte marțiale? Ce? Că de educat baieții se tot vorbeste de decenii bune si rezultate ioc.” Mai departe de educația băieților ca viitori bărbați, eu cred că ceva e in mare neregulă cu educația fetelor, viitoare femei, in a judeca ce este sau nu o agresiune sexuală.
Aici articolul https://presshub.ro/cum-a-fost-achitat-un-agresor-recidivist-de-ce-ridicarea-fustei-unei-femei-si-prinderea-de-fund-nu-sunt-infractiuni-sexuale-277334/
@Anduta,
n-am cuvinte efectiv.
Fetele incercam sa le educam despre ce este agresiunea sexuala sau hartuirea pe de o parte, iar pe cealalta tot restul lumii, precum judecatorii din cazul tau, le zice ca nici vorba sa fie asa. Ca daca i-a picat aluia mana pe buca ei este pt ca era cu spatele, nu pt ca e ala agresor. Deci tot ea de vina. Iar hartuirea, care nu pare asa grava, este doar preambulul agresiunii. Si totusi hartuirea e privita cu foarte mare indulgenta, uneori chiar i se da o tenta pozitiva pusa pe seama unui aspect atragator al femeii. Deci cum le educam? Fie-mea mi-a zis ca i-ar fi teama sa reactioneze un pic mai transant unuia care o hartuieste, pentru ca nu stie daca ar renunta sa ii mai vorbeasca sau ar deveni violent. Daca nu raspunde trasant si incearca sa scape cu buna, se gaseste vreun dobitoc care sa zica c-a vrut si ea si, hopa, pai nu mai e nici hartuire nici agresiune.
Deci in afara ca tre sa schimbam legile si tre sa le facem mai incapatoare pe tema asta, problema ramane in mana societatii civile: sa previna si intervina. Cum? Nu exista solutia perfecta, doar multitudine de idei. Cu aplicarea e mai complicat pentru ca nu toata lumea e uniforma in privinta asta.
Singlemom, când eram tânără, mi-era și mie frică să reactionez agresiv la din astea. In general ignoram, mă îndepărtam rapid. Și căutam să circul cât mai mult in grup. Legat de faza cu “restul lumii”, țin minte că am asistat la o situație de hărțuire a unei alte fete, necunoscută, intr-un autobuz. Unul o tot bârâia, fata ii raspundea câte ceva, dar părea speriată, se tot uita in jur, dar parcă înghețase acolo. Am strigat-o pe un nume fictiv și i-am făcut semn să vină in zona unde eram eu. Ca și cum ne cunoșteam, eram de aceeași vârstă, cu mape studențești, puteam fi colege. A funcționat, a venit, ăla a rămas pe loc. Sincer, dacă o urmărea, eram decisă să reacționez agresiv, să inițiez un scandal și să apelez la cei din jur pentru ajutor. Cu ce rezultat? Naiba știe. Dar vreau să cred că măcar unii n-ar fi rămas indiferenți sau, mai rău, nu ne-ar fi blamat pe noi/pe ea/pe mine.
@singlemom, voiam să mă iau puțin de sintagma aia cu nu toți bărbații sunt la fel și să spun că dacă ne-ai luat asta, puteam bine merci să punem semnul egal între bărbat și agresor, dar ai explicat ceea ce ai vrut să spui in comentariul de mai sus către @Laura, lucru care din text nu se înțelege și nu mai mă iau de această sintagmă.
Tu ca și Sorana Cârstea și mulți alții, vrei ca bărbații să fie bărbați. Să ia atitudine când vede că o femeie este agresată, chiar bătută! Chiar dacă știi asta, o să mai spun și eu încă odată, după mine 99 de bărbați dintr-o 100, în cazul unei astfel de agresiuni, vor întoarce spatele… nu e treaba mea, nu mă bag – și sincer să fiu, nu îi face mai puțin bărbați, ci pur și simplu asta se întâmplă în lumea reală, se uită, măsoară șansele și pleacă. Da, sunt mulți nebuni, ipocriți, agresori și tu ca fata trebuie să te poți apăra, fără să depinzi de nimeni. Dacă o să am o fată, primul lucru care o voi învăța – va fi să dea cu pumnul. O voi trimite la krav-maga, nu la karate sau la orice alt sport care te învață că este nobil să faci anumite lucruri – gen să nu lovești adversarul cât e jos. Crede-mă, nu vrei să dai peste cineva care are doar 3 luni de krav-maga și tu ești pompat la sală și te bazezi pe faptul că ești mare și impunător. Nu o să știi ce te-a lovit!
Ca să termin într-o notă pozitivă, deși am mai povestit asta și dincolo, am să spun o poveste:
O singură dată mi s-a întâmplat să fiu în situația prostului care a vrut să facă pe Harap Alb, Făt Frumos, prințul pe cal alb, ăla 1% dintr-una din afirmatiile anterioare! Era pe înserat așa, iar la scara unui bloc era un el cu o ea, și al meu bărbat frumos o cam scutura pe prințesă: îi zicea cate un ia zi fă cam la fiecare 3 4 5 secunde și la fiecare zi fă… îi ardea câte o palmă. M-am uitat la ea și parcă mă implora, plângând din priviri să intervin. M-am uitat la el… am primit un ce plm te uiti la mine că vin și la tine…
Am dat cu așa o sete, încât a picat prostul lat. M-am întors către piticanie să o întreb dacă e bine, mândru puțin de mine că salvasem prințesa, măăă… și mi-a pleznit o geantă peste ochi, de nu mai știam de mine, Știți ce au femeile în geantă nenicule, era și ditai papornița, cred că vreo 5 secunde am văzut steluțe verzi ca în desene animate, și mai cred că dacă mă trosnea ăla cu vreo doi pumni, nu era așa de rău ca prințesica cu papornița. Ești bine pui? spunea deasupra prostului, același care acum 1 minut o plesnea la fiecare 5 secunde. M-am abținut cu greu să nu o trosnesc și pe ea. Tu-ți „puiul” mă-tii de panaramă!
Nu mi s-a mai întâmplat să mai fiu pus într-o situație de genul, dar spun sincer că a doua oară m-aș gândi de două ori până să intervin.
Explicația pentru acea sintagmă este în articol, în textul în engleză de la final.
Avea dreptate cineva când spunea că mai bine să fie pus în română, că așa nu îl citește nimeni. 😁
@Baghera,
pai daca citeai si ultimul paragraf in engleza, pricepeai din prima de ce nu accept aia cu nu toti barbatii sunt la fel :)))
Deci tocmai am terminat de-a da la gioale virtual cu cineva pe faza cu Sorana, te rog sa nu ma pui in aceeasi fraza cu ea! :))) Nu, nu asta era ideea mea, ca barbatii sa fie mai masculi si sa intervina cand o bate careva pe fie-mea pe strada. Ca poate n-o bate acolo, poate o rapeste, poate o violeaza, poate, poate, poate. Ideea mea era ca barbatii sa inceapa sa-si educe semenii despre asta. Adica sa se ajunga la un moment dat sa nu se mai intample, ca sa nu mai fie nevoie sa intervina nimeni.
Ia, sunt si io curioasa de cate ori se vorbeste in grupurile de barbati despre agresiunile asupra femeilor. Ca intre femei se vorbeste foarte des si din propria experienta.
Cât despre Sorana, nu la sensul acela se referă aiureala postată de ea. Ci este un text preluat de pe un cont extremist.
E o retorică conservatoare. Bărbații să nu mai fie chipurile efeminați, ci șefii familei, femeile să își știe locul și să termine cu emanciparea asta, iar copiilor să nu li se facă educație sexuală (chipurile să își păstreze inocența, dar să fie victime sigure pentru prădători). Și pro așa zisa normalitate (anti lgtb).
Acum, nu știu ce a fost în capul Soranei, dacă a înțeles despre ce e vorba în textul ăla preluat, dar nici nu prea mai contează.
Și da, nu are nicio legătură cu ideea articolului de azi.
@Fetele, am citit tot de la bun început, și am prins mesajul, dar chiar și acum după subtitrare, tot nu sunt de acord… deoarece viața m-a învățat că între alb și negru sunt atât de multe nuanțe de gri…
@singlemom, am scris și am sters de foarte multe ori, astfel încât că mi s-a racit și grișulețul și am trecut cu mult peste ora de culcare. Așa că am să aleg varianta scurtă… În acest articol, te temi de ceea s-ar putea întâmpla copilei tale, iar eu ți-am recomandat un stil de autoapărare – care o poate salva din anumite situații. Vezi tu în timp ce tu te temi de o idee, eu am trăit pe pielea mea cum este să fii cu o fată, la vreo câteva luni după ce a fost violată de 4 animale sub un pod. Te las pe tine mai departe să ajungi la o concluzie, dar îți pot spune că fata aia cu gânduri de suicid, stigmatizată de multe persoane din jurul ei, unele chiar din familie, este acum în viață, tocmai pentru că nu toți bărbații… sunt la fel!
@baghera, my friend, in acest articol ridic la fileu o problema care e mult mai mult decat problema mea personala sau a fiicei mele. Nu este o problema individuala, ci una generala. Sa o invat pe fii-mea jujitzu sau mama supararii stie ce nu rezolva problema in sine, si anume existenta barbatilor pradatori. Ii poate fi de ajutor, da, dar de cele mai multe ori pradatorii astia nu se sperie de o fata si unde mai pui ca daca au arme sau sunt mai mult de unul e tot degeaba. Deci despre ce kkat vorbim?! Ma enerveaza la culme faza asta. Nu stiu cum sa o mai zic: problema mea si a tuturor femeilor nu e ca nu stiu CUM SA SE APERE ci ca EXISTA SITUATII in care trebuie sa se apere! In loc sa imi recomanzi kung fu, mai bine next time cand vii in europa, pune-te si deschide subiectul cu amicii tai barbati. Intreaba si descoase daca au porniri de genul, vezi ce pareri au, daca sunt indulgenti pe tema incearca sa le explici ca e gresit, implica-te la modul sincer, discuta, asculta etc.
Deci ce ai facut tu la finalul commentului e fix ceea ce fac majoritatea cand se spala pe maini de subiectul asta: da, da, dar totusi eu nu sunt asa! Dar nu despre tine discutam. Si nici despre cei care nu sunt asa. Ca ala e minimul bunului simt si al respectului pt alte persoane, sa nu le agresezi si hartuiesti, again, despre ce kkat vb?! Ce, vrei mangaieri pe cap ca voi nu sunteti asa?! Mersi, da, stim foarte bine ca nu toti sunteti asa si totusi aia care sunt ne terorizeaza. Asadar ducem o non discutie acuma complet gratuit pt ca e musai sa te excluzi din grupul incriminatlor cand in primul rand nu te=a bagat nimeni acolo. Nu mai stiu ce sa mai zic, am crezut c-am fost destul de limpede si am explicat destul de clar de ce nu vorbim despre cei care nu sunt asa. Da plm, daca e , fac si-un grafic, ceva, un tratat de logica si filozofie pe tema, io stiu?!
@singlemom, eu am înțeles perfect tot ce ai spus de la bun început, nu este cazul să te enervezi, putem purta un dialog civilizat fără să apelam la cuvinte grele sau malițioase. Tu ai o opinie, poate eu am alta, dacă nu gândim la fel, pentru că avem diferite experiențe de viață, nu înseamnă că una dintre opinii este mai bună decât cealaltă!
Poate nu am fost eu explicit de la bun început și ce vreau să spun este faptul că constientizarea nu va eradica problema, și cu siguranță nu o va diminua. Tot vor exista specimene… care vor face damage mai rău decât cimpanzeul meu de ieri. Ăștia stiu decât de frică și cu vorba bună nu poți rezolva absolut nimic. În plus, dacă dau de vreun libidinos căruia îi plac puștoaicele, deși nu am din ăștia prin preajmă, va ține el cont de talentul meu oratoric și-și va eradica pornirile că așa e normal? Dar ia să încerce cu 100 de puștoaice care stiu o formă de autoapărare și după fiecare dată când încearcă să mănânce cu paiul vreo 3 săptămâni… se va potoli? Sunt aproximativ 6 ani de zile de mâncat cu paiul dacă încearcă de 100 de ori. Crezi că va mai incerca? Eu am curaj să fac pariu că nu va încerca mai mult de 5-10 ori pentru că bătaia doare și ăia pe care o iei care te face să mănânci cu paiul doare al dreaq de rău!
În fine, chiar o să fac o încercare să aflu păreri și opinii despre subiect pe unul dintre grupurile, pe care sunt, chiar dacă nu am cunoștință de persoane cu astfel de porniri.
Voi reveni cu alte clarificări!
Am scris, am șters… iarăși am scris.
Eu sunt de proveniență pramatie . Adică eu și cu cei cu care am crescut suntem niște golani. Acum suntem bătrâni. Bagabonți bătrâni.
Niciodată nu am atins buci, nu am lansat apropouri, nu am dat-o pe cârjeală sau agresivitate.
Și toți eram pe smardoială, să ne batem era rutină.
Dar niciodată nu am depășit limita bunului simț.
La gușterii din ziua de azi, cu o palmă cred că îi pune la punct.
( Pentru mai multe sfaturi accesați veveve Paco punct. tradițional punct ro .)
@paco,
pai tocmai ca nu-i pune. Astia toti erau adulti inspre 40 de ani. Clar e alta intentie acolo, nu-s pustani de varsta ei care o incearca. Nu ca aia ar fi mai bine dar acolo poate mai are o sansa, ca-s juniori si poate nu se duc inspre violente desi daca e sa ma iau dupa ce vad despre baby gang e cel putin la fel de periculos. Dar astia de 40 de ani care se iau de junioare is deja cu precedente la activ si putin le pasa ca incearca ea sa riposteze, din contra, cum zice ea, poate reactioneaza si mai rau. SI oricum, cum sa reactioneze o pustoaica in fata unuia de 40 de ani? Are instructaj fata dar singura nu ar putea scapa daca e de rau. Degeaba urla, degeaba scoate telefon sa sune, degeaba se face ca o asteapta mama/tata la colt.
@Paco, nicidecum bătrâni, ci tineri cu experiență!
Totuși după părerea mea, gușterii din ziua de azi sunt mai agresivi decât cei care au fost odată gușteri. În sensul că smardoii de altă dată nu ar fi lovit niciodată o fată, dar pe gușterii din ziua de azi îi văd în stare să o facă având orgoliul rănit!
Totuși cred că @singlemom se referă la ăștia mai purisani 😎 în articol
@singlemom
La celălalt restaurant mai vine fata prietenilor noștri sâ piardă vremea.
Are 13 ani, dar din construcție arată de 20.
Tot felul de libidinoși o abordează, exact cum ai povestit tu in articol.
Ea e ,,crudă ,, nu știe cum să reacționeze.
I-am troznit o palmă la un client și ea nu a înțeles de ce. ( Am vrut să dau cu pumnul, dar e scumpă amenda. Sunt sensibil la chestiile astea . La libidinoși).
Și ea cu instructaj, dar e multe în jurul ei și nu le pricepe.
@BaGheRa, îmi cer scuze la domni cititori, dar bătaia doare.
Nu sunt agresivi, ci doar proști. Cu două smete le recalibrezi orgoliul.
@Paco, cam gândim aproape la fel… 😂. Bătaia doare și educă în același timp!
O seară bună să avem că voi sunteți cu 2 ore în urmă pe ceas și tu și @singlemom!
Tu parcă ziceai că ai trăit prin Franța? De ce te miră atât de tare? Ai in Copenhaga probleme de genul ăsta?
Intre timp fiică-mea a facut 18, adică ieri. A avut timp să pice și examenul pentru cat. B
Nu am auzit să fi avut vreo problemă de acest gen, nici printre colege.
Asta nu inseamnă că situatia nu există in lume.
Dar nu am o rezolvare. Pe vremea mea agătam gagicile cu poezii și cântat la chitară.
Cred că o mare influență o are azi și ce se cultiva la întunericul/adăpostul internetului. N-am să dezvolt că mă duc puțin la muncă deși cam cu silă, clienta, singălmadărof3, cam lansând propuneri nu prea voalate.
Promit să rezist!
PS: din titlul articolului credeam că te referi la schimbarea sexului. Fata mea are 2 colege care i-au devenit colegi. Fizic și legal, pe cheltuiala statului.
@Baghera, ești chiar suav. La noi in republică se spunea și „bună pe hoit” 😜
Adică dacă eu recunosc că imi curg balele când văd un examplar apetisant am cam încurcat-o?
Ma intreb pentru ce sunt concursurike de miss
@akon,
raspund cu intarziere ca every day life ma obliga.
Deci da, am trait in italia, romania, franta si danemarca. Provizoriu am mai stat in germania. Fata era mica cand stateam in locurile astea, deci nu umbla singura, iar eu, adolescenta fiind in romania anilor ’90 nu mai faceam caz de abordarile de tot felul. Au fost mereu, si asta nu pt ca sunt eu vreo bunaciune, ci pt ca sunt femeie. De la intrat in vorba la pipait, amenintat, urmarit pe strada. Dar cum am zis, anii adolescentei si a primei tinereti au fost cand umblau rusii/moldovenii prin timisoara cu kalasnicoavele in portbagaj si luau fete de pe strada, ziua in amiaza mare, pe care le treceau la sarbi la prostituie cu forta. Sau pur si simplu i se punea pata pe tine unuia si ori mergei cu el ori te batea. Cateodata ambele. Nu stiu cum a fost prin alte parti ale tarii, @paco a fost prin zona in anii aia, poa sa confirme. Deci am pielea groasa pe mine si putin ma impresioneaza cam orice abordare. Nu acelasi lucru e valabil insa cand vb de fie-mea. Ma sperie ca practic are aceleasi amenintari. Ma sperie ca nu o pot proteja. Ma sperie ca nu se poate proteja. Si ma mai sperie ca se intampla atat de des si in medii unde nu te-ai astepta.
Singura tara din lista unde nu se intampla chestia e Danemarca. Ceea ce demonstreaza ca societatea e capabila sa se schimbe, daca vrea. Ca oamenii pot fi educati, ca se poate face ceva in sensul asta. De aia tot strigam awarness, awarness! Ca daca exista driveul corect se pot schimba si alte societati, cum au facut si cele nordice.
Dar e nevoie de efort colectiv. Iar atata timp cat lumea zice „ah, da eu nu am auzit, mie nu mi se intampla”, n-o sa se rezolve nimic.
Apreciez ca ai lua pozitie fata de alt barbat daca ai vedea comportamente de genul asta. Cu asta incepe, pentru asta si cerem ajutor.
Chiar acum 2 seri le-am învățat pe fete cum să întoarcă privirea spre vitrine/după mașini pentru a trage cu ochiul în spatele lor atunci când li se pare că trec pe lângă persoane dubioase. Asta face o mamă de fete. Asta face o femeie care, indiferent că are 15 sau 40 ani, atrage atenție nedorită. Și NU, hainele nu contează, am fost acostată și purtând o geacă de iarnă ca un iglu. Și, ca să fie și mai clar, nu, nu mă laud că-s atrăgătoare, vreau să subliniez că dezaxații nu aleg frumosul, ci vulnerabilul.
Nu mă interesează părerea cui crede că-s misandră, am spus-o și o repet: bărbații nu vor înțelege niciodată că a fi femeie înseamnă a-ți fie frică de bărbați. Nu am să mă simt niciodată în siguranță pe stradă, oriunde e strada aia. Și mereu am să mă uit peste umăr.
Nu mă miră că @Baghera n-a înțeles acest articol, el știe două și bune. Răspunsul automat „nu toți suntem la fel” și „eu am intervenit o dată și nu o s-o mai fac”. Mulți ca el. Nu, nu vezi nuanțe de gri, @Baghera, tu și mulți, copleșitor de mulți ca tine vedeți doar atât. Vi se cere un singur lucru: ascultați-ne și credeți-ne. Nu puteți, sunteți prea ocupați să ne dați exemple de cum o dată prin o mie cinci sute opșpe o toantă își apăra iubitul agresor. Cu exemplul ăla voi anulați orice alt strigăt de ajutor sau de revoltă feminină. You just don’t fu*king get it!
Și sfatul cu „învățați autoapărare” este la fel cu a pune ciorbă cu strecurătoarea. Ce poți să faci tu activ? Îți spun eu. Poți să nu te mai uiți insinuant după femei „bine pe trup” (în imaginația voastră suntem flatate, în realitate sunteți libidinoși), poți să nu mai faci complimente legate de fizic unei femei abia cunoscute, poți să nu te mai amuzi/să încurajezi alți bărbați care fluieră sau acostează femei și, mai ales, puștoaice. O mențiune foarte importantă aici este că poți avea (și tare mult mi-aș fi dorit să văd ATUNCI) o reacție la niște exprimări foarte sugestive legate de copile de 14-16 ani venind din partea unui comentator de 40 ani, cu nevastă și 2 copii acasă. Faze ca aceea sunt importante în demontarea acestor apucături perverse și bolnave.
@vera,
F*cking love it.
Da stai lin, surdu tot surd ramane.
@Vera, e mai ușor să o ardem superior spunând că unul nu a înțeles articolul, decât să acceptăm că poate mai sunt și alte păreri și opinii referitor la ceea ce s-a scris… este?
Cât de retard poate fi bolovanul respectiv că nu vede evidentul din ceea ce spun eu. Am mai văzut tipul acesta de comportament și pe un alt blog acolo unde automat erai catalogat drept… retard, uneori îți dadeai la wuie singur, ulterior chiar lă*ar în cerc – pentru nu erai de acord cu emitentul de păreri – pentru că se știe, cu Ș mare de tipar, ideea lui era adevărul absolut!
E mai simplu să judecăm pe cineva după părerea pe care ne-am făcut-o după câteva cuvinte scrise în online și să extragem din context fix muniția care ne trebuie ca să îl catalogăm, într-un final, drept libidinos pe nesimțit, decât să încercăm să înțelegem cu adevărat ce vrea să transmită persoana respectivă. Nu e așa?
Aș vrea totuși să fac și o analiză pe text dacă îmi permiți!
Ce înseamnă pentru tine a te uita insinuant? Și de unde presupui că eu fac asta – doar prin faptul că văd o femeie frumoasă pe stradă și vin și spun aici? Bine pe trup este o expresie, la fel cum sunt gleznele fine sau orice altă expresie folosită pentru a evidentia frumusețea. Dpmdv este un compliment, nicidecum o chestie degradantă la adresa femeii respective. Te rog să nu ducem la extrem fenomenul acesta. Să fiu sincer eu cred că ai adus asta în discuție pentru că tu atunci când citești această expresie, deja îți imaginezi, cum îmi curg balele la vederea unei frumuseți răpitoare. E un prădător, la naiba cu el… să îi scoatem ochii! Și vreo 10 lovituri de bici!
Abia am cunoscut o femeie și ce să îi spun prima oară – dar vai ce suflet mișto ai… M-ai copleșit cu sufletul tău minunat! Sau să fac complimente legate de inteligență… cu siguranță va ieși și a doua oară cu mine… Sunt original ce naiba, nu fac eu ca toți ceilalți! Normal că îi voi complimenta felul cum s-a machiat, cum s-a îmbrăcat, coafura, felul cum a asortat culorile la ceea ce poartă, culoarea ochilor, anumite gesturi sau puii mei ceva palpabil, că vezi tu… nu ne cunoaștem și nu pot să stau ca pămpălăul și să îi explic ce carte am citit eu și să o farmec cu personajul care m-a inspirat din cartea respectivă! Abia am iesit la o cafea, cina whatever… La naiba cu el, folosește cuvinte mieroase, este un prădător… să îi tăiem limba! Și 20 de lovituri de bici!
Nu știu de câte ori m-ai văzut tu pe mine acostând, fluierând, sau încurajând comportamente deviante de maimuță înfierbântată la vederea unei femei frumoase pe stradă și mai ales mă întreb, ce anume din ceea ce am mai spus eu, m-a trădat și te-a facut să crezi sau ți-a lăsat impresia asta? Am fost eu multe la viața mea, până la 40 de ani, dar un personaj din epoca de piatră nu l-am impersonat niciodată! Cam atât!
Take care și o seară plăcută!
@Baghera First of all, tocmai că nu te-am văzut făcând gesturile menționate și amândoi știm asta, ar fi trebuit să te facă să înțelegi că e un “tu” general. My bad că trebuie să pun disclaimer la tot ce scriu. Expresia aia am folosit-o pentru că o repeți tu și știu că-ți place. De restul mesajului tău necivilizat și malițios (ca să te citez, ding ding) nu am nimic de spus.
@Baghera O faci din nou, să știi! Transformi articolul asta în ceva despre tine, treci pe lângă mesaj, ceea ce este parte din problemă. Văd că și @akon e ocupat cu nu știu ce femeie care-i face ochi dulci sau visează concursuri de miss. Mesajul? Trece pe lângă bărbați, aia e problema.
“Bucureștiul e un oraș sigur, mie nu mi s-a întâmplat să văd/aud/pățesc nimic” zic bărbații în comentarii. Sau “Luați lecții de karate și nu mai umblați noaptea, ce caută femeile noaptea pe străzi oricum?!” Aici e buba, @all! Mesajul articolului și al comentariului meu este că lucruri urâte se întâmplă copilelor și femeilor pe străzi, lângă voi, printre voi, femeile scriu, urlă, țipă, comentează despre astea și totuși, bărbații nu înțeleg că este un fenomen real, cotidian.
Vă cer să înțelegeți că există bărbați care abordează ziua în amiaza mare fetițe și femei cu replici “ce bună ești” / “ce mămică bună” / “ce fetițe frumoase, vă e cald, fetelor?” “e bună înghețata, fetelor?” / “ce ți-aș face” – inclusiv direct cerințe sexuale : “să-mi sugi pla / ți-aș da o mwe” (astea sunt din ultima lună și eram în cartier, spre piață sau spre/la parc iar bărbații sunt mereu adulți la 30+, niciodată categoria 15-25 ani).
Ca o paranteză: ieri când veneam de la piață, la covrigărie un nene își luase ceva și se oprise să mănânce într-un colț cu ochii țintă la o puștoaică în maiou și pantaloni scurți care aștepta într-un alt colț la umbră. Sigur, veți spune că e o coincidență și că ea doar era în raza lui vizuală, dar contactul ăla vizual nedezlipit de obiectul de focus are ceva aiurea în el, trust me.
@Vera, acest mesaj se va compune din următoarele părți:
– de ce sunt impotriva ideii;
– de ce cred eu că acest mesaj al articolului este pur teoretic fără aplicabilitate practică – lucru pe care l-am explicat și în ultimul mesaj către @Corina
– eu am venit cu o soluție practică care se pare că nu e bună – vino tu cu alta!
– de ce nu am fost malițios și mai ales necivilizat!
1. Îmi cer scuze pentru faptul că maxim 3 bărbați din 100 sunt prădători!
Mai îmi cer scuze pentru faptul că nu sunt de acord cu generalizarea și etichetarea – știi tu: toți românii sunt nespălați, toți sunt hoți feriți-vă de români cât puteți! De ce pentru că ai întâlnit unul care kandea, și pe deasupra ți-a șutit portofelul! Sunt de acord că nu e același lucru, dar este un exemplu de generalizare.
Și mai îmi cer scuze pentru faptul că nu accept să fiu băgat în aceeași oală cu alții bărbați agresori, doar pentru că sunt bărbat deci potențial agresor.
2. Acest al doilea mesaj al tău îmi întărește convingerea că tu citești cuvintele mele pe sărite și reacționezi fix pe chestiile pe care nu trebuie, cele care îți sună ție a „caching”.
Din păcate, problema este acolo, nu a contestat nimeni asta, eu chiar am recunoscut asta… și tu vii, din nou, cu un al doilea mesaj în care îmi spui că bărbații nu înțeleg. Mai departe eu îți spun că suntem cu toții conștienți de asta, încă odată, și pentru că l-ai adus pe @Akon în discuție, poate ai ratat partea unde a spus că nu vede o soluție reală pentru asta, iar la mine poate ai ratat partea unde am spus că „constientizarea” nu este o soluție. Am explicat de ce nu o văd ca o soluție în ultimul comentariu către @Corina, cred eu foarte elocvent și foarte clar, cu subiect si predicat.
3. Fiindcă eu sunt o persoană mult mai practică, decât teoretică, am propus o soluție – nu a fost bună, ok. O gândim împreună constructiv, nu vii și îmi spui băi idea ta e proastă, a mea e bună – asta dacă vrei să avem un dialog, dacă nu îmi spui… și ne vedem fiecare de ale noastre – este mai simplu așa. Pentru că vezi tu, pentru mine, ideea de a conștientiza ceva este la fel de motivațională cu ceea ce am spus în articolul meu despre succes: dacă îți propui ceva… cerul este limita. Sunt conștient că pentru unii cerul este mai jos ca pentru alții – nu sunt tâmpit… La fel este și aici unii conștientizează, alții nu, problema există!
4. Repet, cum i-am spus și @Corinei, faptul că eu constientizez… alți 98 fac la fel și există unul care zice ca tine și face ca el, nu rezolvă problema. Am dat exemplele respective cu loviturile de bici nu ca să fiu malițios sau necivilizat, nicidecum. Ci să îți arăt ce ușor poate devia discuția când cineva se concentrează doar pe anumite aspecte ale discuției.
PS. La faza cu disclaimerul mi-ai jignit și neuronul acela aflat pe moarte pe care tu crezi că îl posed… a fost totuși o glumă bună, mi-a plăcut și am apreciat și explicația! 🙋🏻♂️
Ca și o paralelă și tu îmi dai exemple concrete, individuale, un nene, un bărbat, un individ, nu toți nenii, toți bărbații, toți indivizii și au ațintit ochii către puștoaica în maiou și pantaloni scurți. Tocmai pentru nu ne cunoaștem îți răspund aici, pentru că dacă ne-am fi cunoscut toată discuția asta ar fi avut loc în privat.
Acesta va fi ultimul mesaj legat pe această temă… am spus ceea ce am avut de spus, cine a avut urechi să vadă bine, cine nu… este liber să facă cum crede de cuviință mai bine. One life we have!
@Baghera Marea ta soluție practică este ca toate fetele să învețe krav maga. Atât! Și sfaturile foarte înțelepte de a nu ieși din casă noaptea sau în Centrul vechi oricând, bănuiesc. Este? Și așa combat bărbații problema hărțuirii/agresiunilor celorlalți bărbați. Cu sfaturi pentru femei…
Din toți care ați răspuns, văd că doar Paco a conștientizat existența acestui fenomen și a avut o reacție concretă. Restul care „conștientizați”, nu ați auzit totuși să se întâmple lângă voi sau de la fetele din jurul vostru, totul se întâmplă altundeva, altora.
V-a dat Corina cazuri conrete, reale. Răspunsul bărbaților de aici? „La noi nu se întâmplă, eu n-am auzit, fii-mea n-a pățit, a pățit ceva asemănător nevastă-mea în vacanță dar aici e bine”. Femeile vă spun că fenomenul e real, prezent, repetitiv. Răspunsul bărbaților „domne, eu am intervenit o dată, nu mă mai bag, să învețe și ea să dea cu pumnul, să se descurce singură, doar nu atârnă la bărbat să o salveze de alt bărbat?!” și „nu mai generalizati, că nu suntem toți agresori!”
Nu vă cere nimeni să luați la bătaie pe oricine se uită înspre o fată. Ce ar fi ok să faceți ca bărbați este să vă educați băieții/frații/prietenii că nu înseamnă nu; că nu e ok să înghesui, pipăi, tragi de codițe fetele; că, dacă o fată e singură la restaurant/în parc/în autobuz, nu e ok să te așezi lângă ea și/sau încerci să o agăți; că nu e ok să claxonezi puștoaice de liceu pe stradă; că nu e ok să abordezi turiste ; că nu e ok să faci complimente random femeilor pe stradă [să mori tu că rochia ei e frumoasă! :))))) again, tu general ding ding]. Oleacă de atenție și la cunoștințele care manifestă sindromul alfa shit andrew tate, mi-e imposibil să cred că toți cei care ați comentat cu „nu știu, n-am auzit’ trăiți într-o bulă izolați de orice mascul d-ăsta feroce cu apucături de cercopitec.
Ideea e, oleacă de awareness nu strică, deschideți un pic ochii în jur și e imposibil să nu vedeți exemplele de care zic.
@Baghera Ai dreptate, we’re done here!
@Vera, am înțeles că și uitatul e un delict.
Pentru toate situațiile prezentate de tine eu am spus că nu văd o rezolvare.
Personal nu am abordat niciodată o feminină cu trivialități sau propuneri grosolane. Pentru că așa am fost educat.
Probabil acei indivizi sunt parte a programului „România e du ca tă”
@Vera,
Îmi cer scuze că am răspuns înainte de a citi toate conversațiile, dar așa mi-a apărut pe e-mail intre alte mesaje.
Voiam să îți confirm:
– nu cunosc nici un bărbat / băiat în cercurile in care mă învârt care să se comporte așa,deci nu am pe corija;
– am văzut mitocani făcând asta;
– dacă băiatul meu s-ar comporta așa cu o femeie i-aș rupe botul (încă mai pot);
– da, mă uit după femei pe stradă, discret, evident, alfel e de porc. Sunt de părere că frumusețea trebuie admirată.
@Akon Ok, suntem un pas mai în față, când spui că ai văzut mitocani. Chiar începusem să cred că ori ne luați la mișto toți cei cu „nu știu, nu am văzut” ori voi sunteți de pe altă planetă. Dar mă gândeam că, totuși, sunteți îngrijorați pentru parteneră/fiică/soră etc. atunci când pleacă pe undeva, mai ales seara. Vă trebuie mesaje, telefoane de control să le știți ajunse cu bine la locație, că sunt însoțite etc. De ce ați fi îngrijorați? Că le trage de păr vreo duduie că poartă aceeași bluză? Sau pentru că ȘTIȚI că „out there” sunt ei, nenumiții, cei care nu-s ca voi? The whole point is că e o discuție foarte serioasă și stringentă. Luată oleacă în derâdere (vezi comentariul tău de astăzi la celălalt topic) sau tratată cu superficialitate. Avem nevoie de aliați implicați, o spun cu subiect și predicat.
P.S. Și faptul că poate o iei pe fiica ta de la o locație și eventual îi conduci și o colegă acasă înseamnă că ești conștient că există pericole (nu mă refer la căderi de meteoriți sau de ghivece de la vreun balcon) și vrei să o/le protejezi.