Toată lumina pe care nu o putem vedea, Anthony Doerr

toată luminaToata lumina pe care nu o putem vedea – un titlu ce pare o metaforă, dar de fapt reprezintă un mănunchi de metafore. Sau și mai exact: metafore și realități. Subtile, sensibile, dureroase. Este lumina pe care nu o poate vedea un orb, dar este și lumina undelor radio ce ne luminează spiritul și se plimbă nevăzute pe lângă noi. Este lumina pe care ne-o oferă citirea cărților, aflarea misterelor, chiar dacă sunt scrise în alfabetul braille. Și mai este lumina poveștilor personale și îngropate în uitare ale milioanelor de victime din statele unui război, oricare ar fi el.... Continuarea ->

Zuleiha deschide ochii, Guzel Yachina

Zuleiha deschide ochiiGulagul rusesc poate ”concura” cu succes alături de holocaustul evreiesc și ambele ar putea câștiga locul fruntaș, la egalitate de puncte, la festivalul celor mai groaznice opresiuni umane. Căci despre gulag este vorba în romanul Zuleiha deschide ochii. Doar că rușii și-au facut-o cu mâna lor ceea ce mi se pare și mai dramatic: să-ți omori propriul popor.... Continuarea ->

Jurnalul Annei Frank, Anna Frank

jurnalul Annei FrankAm citit Jurnalul Annei Frank cu întârziere și, recunosc, oarecum la presiunea indirectă a altor cititori. Pe unde aruncam ochii în căutare de recomandări de carte, dădeam invariabil peste cineva care o recomanda. N-am citit alte recenzii, deci habar nu aveam la ce să mă aștept, însă nu mă atrăgea ideea de a citi secretele puerile ale unei fete (gândeam eu).... Continuarea ->

Orele îndepărtate, Kate Morton

oreleÎmi pare rău să spun că am găsit această carte incredibil de plictisitoare. M-am bucurat cu adevărat de Casa de la Riverton, Grădina Uitată și Casa de lângă lac. Cred că am avut așteptări prea mari, iar când am început să citesc Orele îndepărtate  mi s-a părut pur și simplu dezarticulată.... Continuarea ->

Cronica unei morți anunțate, Gabriel García Márquez

Cronica unei morți anunțateCronica unei morți anunțate este romanul pe care l-am citit într-o zi (de mult timp n-am mai avut performanța asta). Și este romanul în care Gabriel García Márquez mi s-a părut tare simpatic datorită modului ales pentru a-l scrie. M-a amuzat teribil, povestea este o dramă-comedie. Dramă prin acțiunea în sine și comedie prin expunerea ei în scris. Mi-a plăcut mult.... Continuarea ->

Explozii în Stockholm și alte romane polițiste scandinave

exploziiDe cand Trilogia lui Larsson s-a bucurat de un imens și bine-meritat succes în urmă cu câțiva ani, literatura genului polițist a fost invadată de scriitori scandinavi dornici de celebritate. Am încercat vreo zece și dintre ele vreo șapte sunt proaste. Cu greu se poate trece de pagina 50 și dacă ajungi aici, leșini de plictiseală.... Continuarea ->

Podul de lut, Mark Zusak

podulPodul de lut este povestea impresionantă a cinci frați orfani, la vârsta adolescenței, care se cresc unul pe celălalt după reguli de ei stabilite. Și-au pierdut mama și au fost părăsiți de tată. Casa lor e haotică – cum altfel ar putea fi o casă locuită de cinci băieți? Dar, în același timp, reprezintă căminul, acel cămin la care tânjește orice copil. Un cămin bine strunit de Mattew, cel mai mare dintre ei, un cămin în care frații se ceartă și se împacă, se maturizează, se protejează unii pe alții și se iubesc necondiționat.... Continuarea ->

Esența răului, Luca D’Andrea

esența răuluiObișnuită ca de la primele pagini ale unui roman să intuiesc firul poveștii, la Esența răului m-am poticnit. Citeam și nu reușeam să-mi dau seama care este ”răul” din titlu care va apărea pe parcurs. Romanul începe cuminte, cu o poveste blândă, aproape banală. Zic ”aproape” pentru că rapid acțiunea se precipită spre un accident urât ce-l va marca profund pe Salinger, personajul principal.... Continuarea ->