Ce vrem noi, femeile – Isabel Allende


ce vrem noiLa cei 76 de ani pe care îi avea când a scris această carte (acum are 78 de ani), Isabel Allende își propune să răspundă cu multă inteligență, sensibilitate și umor la întrebarea milenară ”Ce vor femeile?”.

Ce vrem noi, femeile este un roman plin de substanță care ne aduce în prim-plan lupta feminismului care s-a născut, a înflorit și e în desfășurare de-a lungul pasionatei și tumultuoasei vieți a autoarei.

O prezentare mai frumoasă și mai completă decât aș putea-o face eu e realizată de Mihaela Miroiu la apariția acestei cărți:

Isabel Allende, acest izvor nesecat de joie de vivre, care a reușit încă o dată să scrie o carte dezarmant de frumoasă și sinceră, numită Ce vrem noi, femeile? despre dragostea nerăbdătoare, viața lungă și ursitoarele bune. Fiindcă așa este ea, Isabel cea care se scrie, Isabel cea care ne scrie.

Isabel, cea care însetează după libertate, dar nu doar pentru sine, ci pentru toate femeile acestei lumi. Căci dependența și docilitatea împuținează, țin femeile în chingile limitării forței minții, sensibilității și creativității, a putinței lor de a exista autentic în lume. Le țin temătoare, undeva la marginea istoriei. Însă, dacă își rup împreună chingile dependenței, <<ele vor schimba natura puterii în loc ca puterea să schimbe natura lor>>.

Isabel, cea care alină și dă speranță, știe cât de crunt de departe sunt cele și cei care trăiesc traume greu de imaginat. Și atunci, împarte roadele marelui ei succes cu fetițe din India, cu femei din Nepal, cu refugiații din dictaturi și războaie.

Isabel, cea care iubește, crede că dragostea, la 78 de ani, nu este cu nimic altfel decât cea de la 18 ani. Numai că acum se află sub imperiul urgenței. Nu mai e timp de pierdut. Căci, până la urmă, nici măcar noi, femeile, nu suntem niciodată atât de bătrâne, încât să nu întinerim.

Isabel, cea care spune în fiecare dimineață Da! Zilei care vine, soarbe zorile cu nesaț, privind cu bucurie în urmă: Sunt liberă! Nu am de dovedit nimic nimănui. Dar o face asumându-și până la capăt cele două surse care îi hrănesc ființa: scrisul și sentimentele”.

Ce vrem noi, femeile este un roman superb, scurt dar încărcat cu multe mesaje minunate. Îl recomand femeilor, dar mai ales bărbaților. Poate că, în sfârșit, pricep și ei ”ce vrem noi, femeile”.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.