Povestea asta cu fixurile pe care le are fiecare, poate că nu sună prea încurajator și nici nu-i o dovadă de integritate psihică, dar mă îndoiesc că există cineva lipsit total de fixuri. Sau fixații? Nu știu care variantă e corectă, cert e că mă refer la atașamentul de o idee fixă (sau mai multe!), care-ți determină un anumit fel de comportament.
În general, sunt relaxată, n-am superstiții: pisica neagră nu mă impresionează, dacă-mi taie calea îmi văd de drum – ce să-i faci, ne-am nimerit amândouă în același loc și moment. Marțea îmi merge foarte bine, chiar multe situații și probleme le-am rezolvat în zilele de marți. Numărul 13, pentru mine, e ca oricare altul, iar Vineri 13 e doar un film de groază și atât.
Și totuși, așa relaxată cum mă pretind, am alte ”dude” pe creier. Am încercat să le elimin, n-a mers. Să întreb un psiholog, mi-e cam teamă – cine știe ce aflu și mi se fixează altele în cap. Încerc să trăiesc cu ele, nu-s multe și nici prea deranjante.
Nu plătesc nimic lunea!
Am remarcat (la portofel) că, de câte ori fac o plată lunea, toată săptămâna dau bani. Și nu mă refer la a cumpăra pâine și lapte, ci la ceva facturi, sau dat cu împrumut, sau plătit servicii. Nu știu cum se face, dar dacă astrele se aliniază pe cheltuieli de luni, așa o țin până duminică. E horror, pentru că, inevitabil, câteodată nu pot evita. Cum ar fi un control medical cu programare, la care trebuie să plătesc consultația. Dacă pică luni, aia sunt…
Nu beau cafeaua dacă e dezordine în jur
Iniţial am scris ”nu pot să”, dar e exagerat. Pot să-mi beau cafeaua dacă e dezordine, dar o înghit cu noduri (HM, fără glume pe direcția asta, da? 🙂 ). Așa încât, dimineața trebuie să fie ordine în casă (sau în altă casă, dacă o beau în deplasare). Ori e ordine de seară, ori fac dimineața, așa, cât de cât. Ca să-mi tihnească.
La laptop pe desktop să nu am multe fișiere, să fie cât mai aerisit
Pe aceeași idee fixă cu ordinea la cafea, e și asta cu desktopul. Ca fiecare, mai salvez una-alta, mai downloadez diverse, se încarcă ecranul de iconițe mici și amestecate, de mă apucă pandaliile când văd multe adunate. Și mă apuc să le ”ordonez” – adică le duc în foldere sau le șterg. Apoi uit unde le-am dus, caut în Recyle Bin, recuperez, iar arunc. De-aia mi-e și teamă să golesc coșul ăla de gunoi electronic, cine știe când am nevoie să scormonesc în tomberon?
Nu mă culc seara dacă sunt vase nespălate în chiuvetă
Nu-s maniacă, n-am casa ca o farmacie, nu fac curățenie compulsiv. Poa’ să fie praful de-un deget, dar seara chiuveta trebuie să fie goală, curată, parfumată – ca o mimoză. De-asta ne-am luat și mașina de spălat vase – pe care o pornesc când se umple, nu-mi pasă ce e în ea. Dar chiuveta tre’ să fie cum ziceam. Au fost vremuri când dădeam petreceri până la ore mici din noapte, plecau toți pe la 3-4 dimineața. Eram frântă, dar nu mă duceam la somn până nu făceam ordine și spălam toate vasele. De mă apuca ora 5. Nu de alta, dar la trezire, cafeaua și… fixația.
Cred că altele n-am. Cred! Sau nu-mi amintesc, sau nu le conștientizez. Ciudat e că, dacă încerc să ignor o fixație din asta, mă simt destabilizată 🙂
Voi ce fixuri aveți?
Foto: Solandi & Midjourney
Îmi fac manichiura joia ca să am bani.
Nu pun poșeta pe jos ca să nu rămân fără bani.
Nu plătesc nimic lunea. Asta pe segmentul bani.
Mai am pe segmentul perne. Trebuie să am 3 perne în pat ca să pot dormi. Nu dorm pe ele, dar trebuie să stea cuminți la stânga mea.
Mai spun? Sau … mă integrez suficient? 🤣
@Mona,
Mai spune, că așa îmi mai amintesc și eu de unele.
Faza cu geanta pe jos și io o respect, o uitasem.
Și încă una: niciodată nu pun încălțări pe masă (că-s noi sau că le șterg etc.). Cică numai la mort stau pe masă… brrrr
Cum mă trei perne? și pe soț unde îl mai culci… sub pat?
#bărbatuloropsit
@BaGheRa,
Ce faci, omule? Mi-ai furat bățul? 🤣
@Mona, nu, doar urmez motto-ul blogului și mă relaxez 😇.
1. Banii trebuie să circule. Oricând!
2. Da, nici eu nu iubesc dezordinea.
3. Am un HDD extern unde toate-s puse după fixul meu ( 🙂 ): categorii, date, etc….
4. De acord complet!
X. Am fost sărac și sunt vicios: trebuie să am în casă pâine și țigări!!!
@Victor,
Dacă se corupe HDD? Mai ia-ți unul, să fie.
@Victor,
Pâinea ca pâinea, dar în beci ce ai?
@Mona,
În beci vrea să facă o pivniță.
Asta cu vasele o am și eu, nu dorm bine. Am stat cu chirie o vreme în ceva garsonieră prea „open space” unde bucătăria era în dormitor, să zic așa. Practic, chiuveta cu vase era la doi-trei pași în dreapta patului. Îmi stăteau pe creier vasele alea, iar dacă încercam să adorm, sigur mă trezeam la 1-2 ore să le spăl.
Banii să vină lunea, nu să plece.
Desktopul trebuie să fie gol și la mine.
Nu îmi place să mă întorc din drum. Iar cafeaua trebuie să o beau în tihnă. Măcar o oră să am la dispoziție, dacă e pe grabă… nu pot bea.
13 îl consider norocos, așa că e inclus adesea pe biletele la loto pe care le plasez din an în paște.
@Adrian,
Aseară ziceai (pe alt topic) că te trezești azi devreme să joci la loto. Bagă un 13, că tot suntem în 13. Nu mai aștepta, că mâine-poimâine e Paștele și-ți trebuie un pic de încălzire.
Că nici norocul ăla nu se-arată din prima 🙂
@Adrian
Ok, nu te întorci din drum, înțeleg, dar cu care picior pășești prima oară la ieșirea din casă? Că io doar cu dreptul!
@Laura G., Nu m-am trezit suficient de devreme azi, poate mâine.
@Mona, Cât despre picior, eu sunt bucuros să nu mă împiedic. Restul nu mai contează,. 😀
1. Dimineața când mă trezesc, fluxul este asa: chioară merg în bucătărie și pun ibricul cu apa și zahar pe foc. Merg la baie, ma spal pe față și pe dinți, mă întorc în bucătărie, sting focul, pun cafeaua și ies pe balcon.
2. La primele 3 tigari nu-mi place sa fiu băgată în seama. E semn rău. Pentru cei care ma bagă.
3. Am o masa rotunda în bucătărie. Scaunele trebuiesc așezate încât sa formeze și ele un cerc imaginar. Le așez toată ziua.
4. Vasele NU au voie sa stea în chiuveta. Le pun în mașină de vase. Dar și aici trebuiesc așezate intr-o ordine: farfurii mari, urmate de cele mici, urmate de castroane. În sertarul cu tacâmuri TOT timpul sunt în ordinea: furculițe, linguri, cuțite.
5. Oalele în dulap, nu stau de-a valma. Alea de inox stau intr-un loc, alea refal în alt loc, iar alea de lut în alt loc.
6. Sa revenim puțin la punctul 1 ca să pun capăt discuției. Borcanul cu cafea, cel cu zahar și ibricul de cafea, au locuri FIXE. V-am zis ca ma scol chioară din pat..
@Elena P.,
Și oalele, soro? Înseamnă că ai vreo 2 șifoniere numa’ pentru vasele din bucătărie.
Am renovat anul trecut.😜
Și am făcut bucătăria astfel încât mi-au rămas două sertare goale.
În general la mine toți piticii se bat sa prindă un loc pe creierul meu (unde sa-si facă de cap) când vad dezordine.
Asta cu oalele, vasele… nici nu mă gândeam eu pe cine o să nimeresc când am făcut poza. 😀
Aoleu, Eleno, soro, bine că stai bine cu bucătăria. La mansardă totul e ok?
@fetelor, da. Solandia, m-ai nimerit cu poza. Mona, nu e chiar totul ok la mansarda, dar, da, trăiesc bine merci așa. Eu trăiesc. 😜
Nu am fixuri din categoria superstiţiilor. Ba chiar la numărul 13 e chiar invers: apartamentul copilăriei (al părinţilor) are umărul 13, iar copilul cel mare e născut într-o zi de 13. În plus, sunt stângace şi pornesc de pe loc cu stângul, aşa că pică şi superstiţia asta din start.
Din cele din categoria tabieturi, o recunosc şi eu pe cea cu vasele nespălate din chiuvetă şi cu desktopul cât mai liber.
Cafeaua, în schimb, o pot bea oricum, oriunde, numai să nu fie foarte cald, atunci cafeaua trebuie să fie călduţă său rece.
Ce nu îmi place: să dorm în alte locuri decât acasă. De aceea, în sejururi mă acomodez greu, indiferent cât de primitoare şi mişto ar fi camera de hotel, pensiune, etc. Evident, este exclus şi dormitul în cort, îl percep ca pe un inconfort total.
@Solandi,
Nu știu ce să zic… Ești dubios de normală 🙂
Așa, revenit.
Mai am câteva mici fixuri.
Papucii pe holul de la intrare trebuie aliniați cu călcâiul la perete. Nu mă întrebați de ce că nu știu. Nimeni din casă nu îmi respectă fixul ăsta așa că vă dați seama ce treabă grea pe capul meu.
Nu intru singură în lift decât după ce îi dau un scurt bip. Adică încerc podeaua liftului cu piciorul. Ține? Ține! Un fel de: alo? Alo! Sunt io, Picasso! Ți-am dat beep, îți cer ceva, fii un domn și dumneata, și mă urcă ușurel, ca să nu leșin cumva!
Laura, sper că ăsta nu e un fel de test să ne cenzurezi cumva :)))
@Mona,
Nu cenzurez nimic, dar tot ce scrieți trimit la un psiholog.
”cu călcâiul la perete”?! – cum să respecți așa ceva? orice perete, sau ai unul preferat? 🙂
Orice perete e bun, ce naiba, nu sunt io cu fixuri dubioase:)))
Psiholog? Hmmmm, pentru mine să cauți unul care șterge bine de tot chiuveta din baie, că nu mă încurc cu oricine!
@Mona,
Am o prietena psiholog care face curățenie în casa ei compulsiv. Cred că ți s-ar potrivi 🙂
@Laura,
Nu știu ce să zic. Are ordonate lucrurile conform metodei Kondo?
Băi, nu mă mai provocați că nu mai zic nimic.
Pe asta cu calcaiul spre perete nu am prins-o. Nu e mai simplu sa fie călcâiul spre tine? Sa te încalți mai ușor? Nu asta e obligația noastră suprema: sa ne facem viata mai ușoară? Noua și celorlalți?
@Elena,
Adică să mă trateze cu fundul?
Sunt deosebit de minunat, așa că nu am fixuri. Iar dacă am, sunt fixuri d-alea minunate pe care are trebuie să le aibă toată lumea. 🙂 🙂
Mă chinui de azi dimineață să-mi găsesc niște fixuri, dar trăiesc atât de haotic încât nu-mi vine nici unul în cap. Fiindcă sunt minunat și ideal.
Revin mai pe seară după ce o întreb pe soție. Îmi face ea rapid lista și o scriu aici.
Suntem doi minunați din ăștia pe aici, se pare. 😀
Și eu am dat târcoale pe aici de azi dimineață, fără să găsesc vreun fix.
@Ionuț,
Ok, dacă nu-ți încape lista aia într-un mesaj, poți s-o scrii în două.
Pentru fixuri oricând e loc 🙂
Apăs,, off,, la caterincă și răspund ?
Sau…?
@Paco,
Nu apăsa nimic. Doar răspunde. La caterincă 🙂
Mbine…
Orice obiect care îmi aparține ( brichetă, macetă, portofel, M16, acordeon, lanternă ) TREBUIE să îl găsesc exact unde l-am lăsat. Și de preferabil în aceeași poziție.
Hainele in dulap, idem. De la stânga la dreapta, tricouri, bluze cu mânecă lungă, geci. În sertare, în aceași ordine) ciorapi ( de la subțiri la groși), budigăi, dildo( uri).
Șlapi, tenesi, ghete, bocanci, cizme. Aceași ordine stî- dre.
Masina tot timpul cu rezervorul minim pe trei sferturi plin.
,,Am luat bilete, poimâine mergem în Germania,,.
A leșinat Doamna, romanticul meu incurabil, nebunaticul meu cu doi neuroni care ești tu ! Lăv iu so much!
Ce nu avea ea habar e că eu deja știam și culoarea faianței din baia hotelului unde ne cazăm, prenumele pilotului de avion cu care o să zburăm și numărul de angajați al restaurantului unde urma să cinăm romantic.
Dacă nu știu toate lucrurile astea, fac o formă ușoară de varicelă.
( La ultima ieșire din Spania în altă țară decât România, am avut desenat cu pixul pe antebraț câte stații de metrou trebuie să parcurgem până la unde am plecat).
No, cam așe.
@Paco,
Mă bați lejer, mă duc să îți pregătesc coronița de premiant! Ce flori să pun de la stânga la dreapta?
@Mona, poți să începi cu ghiocei, Lamium purpureum, margarete și un trandafir de plastic. Ăsta ultimul în frunte. Înfipt.
@Paco,
Hai că nici nu-s multe fixuri.
Caut-o pe @Elena, ea-ți aranjează bucătăria și tu îi aranjezi sertarele cu chiloți 🙂
@Laura G, o respect prea mult pe Doamna @Elena că să ajungem să ne chiloțărim.
Cu intratul la mine in bucătărie nu știu ce să zic. L-am sunat pe Chuck Norris să vină să mă ajute să montez două corpuri suspendate și m-a întrebat dacă Doamna e acasă. I-am zis că da.
A zis că nu poate să vină, că a făcut febră unul dintre hamsteri și sâ-l înțeleg și pe el.
@Paco, ai fost militar sau în ceva legat de armată? Fixurile de genul celor descrise de tine… le-am văzut la militari, foști militari sau chiar legionari.
Săracul Chuck Norris 😂😂😂😂
Bifez o bună parte dintre ce includeți voi aici la „fixuri și fixații”, doar că le includ la „bună planificare/organizare”, „ordine și curățenie” sau „superstiții light”.
Așa că o să dau un exemplu despre ce aș include eu la „fixuri care m-au dereglat”.
Când eram copil, la bunici nu aveam apă curentă, ci o căldare cu lighean și o căniță de tablă lângă, din aia cu toartă. Când trebuia să mă spăl pe mâini, mă foloseam de căniță ca să-mi iau apă din căldare. Căniță pe care o apucam de toartă cu arătătorul, iar degetul mare îl sprijineam de marginea de sus, pentru stabilitate. Mamaie, însă, avea alt sistem: lua o frunză din nucul de lângă, o așeza între arătător și degetul mijlociu și apuca apoi cu cele două degete toarta. Avea un fix, cum ar veni, să nu atingă cănița cu mâinile murdare. Și nu era bai că avea ea sistemul ăsta, dar nu agrea deloc sistemul meu. Așa că, dacă era prin preajmă când trebuia să mă spăl pe mâini, se ocupa ea de manevratul cănii. Cum m-a dereglat treaba asta? Păi, când sunt foarte murdară pe mâini și trebuie să ridic țâșpicul de la robinet, uneori îl ridic nu cu degetele, cum e firesc, ci cu…cotul. Uneori pun și-o frunză de nuc pe cot. Bine, nu în realitate, ci doar în capul meu. :))
@Anduța,
Așa ceva…
Mi s-a fixat. De-acum, de câte ori voi umbla la robinet, o să-mi vină în cap frunza de nuc 🙂
Fixuri? Nu știu dacă sunt fixuri.
Și mie îmi place desktopul aerisit, cu cât mai puține icoane. La telefon e mai dificil, că am multe aplicații.
Cafeaua pot să o beau și în mijlocul unui dezastru, să fie cafea bună e esențial.
Și îmi place să fie sculele în ordine, dacă folosesc o șurubelniță sau altceva, pun imediat la loc.
@Jack,
Niște sfaturi/indicații despre ordinea sculelor alea, se poate? Pentru bărbată-miu. Că nu mă lasă să le ating, dar le abandonează prin casă și cate o săptămână.
Iar de la asta, ce crezi, avem amândoi același fix: ne certăm. Cu strigături 🙂
Alții au punga cu pungi, eu am cutia cu cutii. Pentru scule. Extrem de simplu.
@Jack, eu am un folder unde pun tot ce am pe desktop. Ben il alint eu. Colegul meu e pe pastile de când lucrează cu mine. Nu găsesc fișierul ala. Unde e? Cum unde?! În Recicle. Pe birou nu sta nimic din ce nu-mi trebuie. Toate hârtiile, hârtiuțele pe care le găsesc le bag în chiloței (aia de plastic, nu ai mei) și le arunc intr-un dulap.
Cu telefonul fac la fel. Descarc o aplicație ca nuș’ la ce-mi trebuie atunci. După ce termin, o dezinstalez. Dacă mai am nevoie de ea, o descarc iar. Ah, și pentru ca nu stau prea bine cu mințile și memoria, pun aceeași parola la toate.
Hello!
Faza cu vasele o am și eu.
În rest..aveam mai multe fixuri, de unele am scăpat treptat, de exemplu să las papucii în holul de la intrare într-un anume fel sau să ating anumite obiecte înainte de a ieși din casă, toate astea efectuate de 3 ori, nici mai mult nici mai puțin 😝
Mai aveam un fix, să nu mă uit la balconul meu din autobuz/mașină, ca și cum ar fi prevestit ceva rău (mi-a intrat un hoț în urmă cu mulți ani și mi-a furat laptopul).
Acum rămân la ordinea zilei să verific aragazul, lumina, apa înainte să plec și să fredonez un cântecel în timp ce încui (să îmi amintesc că sigur am încuiat).
O, Doamne, @ametist, ce idee bună asta cu cântatul! Mersi!
@ametist,
Același cântecel, sau în fiecare zi altul? 🙂
Nu pomeniți de cântecele, va rog!
Încă din pandemie, când foloseam masca, am deprins o nebunie: îmi răspund singura, cu voce tare, la gânduri. Acum că nu mai folosesc masca, fuck la fel.
Și tot atunci am început să fredonez „saniuta fuge”. Nici acum n-am scapat de boala asta. O cânt oricând, oriunde. E suficient sa fac câțiva pași și mă apuca.
@ametist, vreun medicament ceva exista pentru asta?
@Elena P.,
La câte ne-ai zis azi, ar trebui vreo 18 medicamente. Cred că unele nici n-au apărut pe piață… 🙂
Lunea nu duc gunoiul, și ai naibii nenorociți au mutat gunoiul la mine în sat, la țară, de duminică tocmai când credeți? luni… dar nu am lăsat-o așa, am corupt mai mulți nebuni și am făcut petiție pentru schimbarea zilei de gunoi pe motiv că lunea nu suntem acasă. Și chiar s-a aprobat 😁.
Aveam superstiția să pășesc cu piciorul drept de două ori ca la șotron în teren, atunci când jucam fotbal – în mintea mea dădeam cel puțin un gol. O singură dată am intrat în teren fără asta și am ratat din toate pozițiile, chiar și cu poarta goală 🙈.
Când eram mai tânăr, mă duceam prin baruri și am avut vreo doi sau trei ani când mă duceam zilnic, în același bar, prima comandă era o sticlă de apă plată și o Stella Artois… pe urmă Stele fără număr. De multe ori chelnerul îmi aducea comanda fără să mai apuc să comand.
Cam atât, sunt cam cuminte la capitolul superstiții!
@BaGheRa,
Se pare că nu ești însurat. Dacă ai fi, n-ar ține figura cu ”lunea nu duc gunoiul” 🙂
Deci lunea e zi cu valoare!
@Mona,
Cu valoare de speriat 🙂
@Laura, așa rău este să fii însurat?
@BaGheRa,
Habar n-am, că io-s măritată și e ok.
N-am tupeu să-l întreb pe bărbată-miu 🙂
@Mona, dap e cu valoare… se știe, tie, ie, e!
@Laura, sincer la ce descriere faci la însurătoare, cred că mister D. este o bomboană de bărbat!
Ăăă, n am fixuri, sunt perechea ideală! Pentru mine, că pentru restul nu prea. Adică stai, pe hol am montat un senzor și o banda led care se aprinde când treci. Nu închid ușa la intrare când ies daca lumina nu se stinge, cam 2 sec stau, se stinge, incui și gata. Cu pisici n am treabă, nici cu ce picior ies nu bag de seama. Ordine da, mi se blochează neuronul daca n am spatiu sau e ocupat de altele. A, mă enervează sa nu funcționeze ceva prin casa, chiar dacă n am nevoie de respectivul. La fel daca am ceva de făcut și n am chef, mai bine fac și scap. Dimineața n ai ce vorbi cu mine, chiar daca-s lucid (sau ceva de genul) și nu mi e somn. La fel cu vasele, daca le vad, le spăl, deși soția zice că mai mult le mocirlesc. Dar în general n am fixuri și s bărbatul ideal. Sau cum zice ea, tu erai bun pe o insulă să stai singur și să te lase toți în pace. Gata.
@Marius M,
Pfff… bine că n-ai fixuri!
Deci ești bărbatul ideal pentru o insulă pustie 🙂
Io-s aproape ca perfectul :
1) nu pot umbla desculț dăcât prin iarbă
2) îs un fel de hoarder – păstrez cutiile produselor mai însemnate.
3) ai întârziat mai mult de 15 minute => ți-ai dat foc la valiză cu mine.
4) nu dau bani cu împrumut, dacă dau cumva în mod excepțional și ești rău platnic te fac să îți dorești să îți fi cumpărat lumânări de ei.
5) nu pot sta nefumat mai mult de 2 ore indiferent de cât de importantă e reuniunea eu ies la țigară.
6) indiferent câte dulapuri am la dispoziție îmi așez hainele școlărește pe scaun ca să fiu gata de plecare din casă în maxim 5 minute.
7) haina mea e „poșeta” mea bine organizată și plină cu toate cele necesare : țigări, brichete, șervețele, chei, unghieră, încărcător de telefon.
8) mașina mea trebuie să aibă de la topor până la biscuiți și apă, altfel nu plec la drum lung.
9) nu mă pot abține în general să nu găsesc ceva de care să râd sau să fac mișto.
10) cânt în fiecare zi câte o melodie 😏
Țineți aproape, mai am până la 101 … 🤪 Preferați 1001 de nopți?
@HM,
9) – vezi? nu degeaba ți-am acordat o paranteză în text 🙂
@Habare,
1) Delikatule… 😁 am râs cu lacrimi că ai început cu asta 😂
Îmi și imaginez cum țopăi așa pe vârfuri tiptil țup-țup 🤣.
@Laura mulțumesc, dar încă mă abțin de azi dimineață. Când transformi blogul în vlog îți zic bancul cu nodurile-n gât sub formă de audio comentariu 😉🤪
@BaGheRa ce imaginație bolnavă ai!!! Păi la cele 101 kile-n viu nedezosat pe care le posed fac tropa-tropa precum o hoardă de zebre-n galop către iarba aia nou apărută-n savană. Închide ochii și imaginează-ți cum se aude. Stau panterele agățate pe coadă-n copac chiar dacă nu sunt maimuțe 🤪😝🤭
Stau si ma gandesc ca eu nu am fixuri d’astea, adica al naibii de sarac sunt. Cu sufletul. Si ma gandesc ca de ce nu am, chiar asa lipsit de principii sunt?
Daca gasesc ceva, va anunț 🙂
@Andrei,
Nu cred că e lipsă de principii.
Mai scormonește în memorie, sau fii atent la tot ce faci într-o zi. Sigur găsești 🙂