Să vizitezi Olanda în 4 zile e ca și cum ai clipi de câteva ori când îți intră soarele-n ochi. Când îți dai seama că-ți place maxim, trebuie să pleci și-apoi te întrebi dacă a fost ceva real sau doar ai visat frumos.
Recent m-am întors din această excursie scurtă, dar foarte condensată și cu obiective bine alese (mulțumesc, Cătălin!) care m-au lăsat mască – uimită de tot ce mă înconjoară.
Din start am evitat muzeele, n-aveam destul timp (și, recunosc, nici destui bani) ca să le vizitez. Plus că mi-am dorit să simt pulsul vieții din afara zidurilor. Am avut o experiență de excepție!
Amsterdam – obiectivul principal, dar nu neapărat cel mai fermecător. Plimbarea pe canale cu vaporașul mi-a dezvăluit o parte din arhitectura impresionantă și câteva repere istorice și sociale. Plimbarea pe străduțe înguste sau prin centrul orașului mi-a arătat că oricât de aglomerată ar fi o zona, cu oricât de mulți turiști și imigranți, curățenia se poate păstra, ordinea se respectă, politețea e la ea acasă. După o zi de bântuit prin oraș, pe apă și pe uscat, drumul spre cazarea noastră l-am făcut mai mult moțăind.
Heemstede este localitatea în care ne-am cazat. Inițial am crezut că e vreun sătuc la doar 30 de minute distanță de centrul Amsterdamului, dar de fapt este un oraș superb, cu clădiri ca în povești (cam toată Olanda e așa), cu un trafic fluid și cartiere elegante. Pentru că am fost într-un grup cu încă 5 prieteni, am închiriat o casă în care să avem tot confortul și care să ne țină laolaltă, în contrast cu camerele de hotel care ne-ar fi separat. Iar prețul a fost considerabil mai avantajos decât la hotel. Ne-am bucurat de un ambient de vis – o casă mare, curată, super dotată cu de toate, aerisită, cu grădină și mobilier ultramodern. Și, evident, cu acele scări circulare și înguste specifice Olandei – aventura cea mai palpitantă asta a fost: urcarea și coborârea spre și din dormitoarele situate la cele 2 etaje ale imobilului. Nici nu știu ce să spun că a fost mai impresionant – livingul imens și aranjat cu gust? sau bucătăria open space dotată cu ustensile despre care nici nu știam că există și nici nu știam că am nevoie – un vis! sau poate grădina, toată verde, cu fotolii și ciripit non-stop de păsărele? sau paturile foarte confortabile, băile sclipitoare? Deci totul!
Keukenhof – parcul cu lalele, mândria Olandei. La alte câteva zeci de minute distanță (cu autobuz, tren sau bicicletă) olandezii – celebri în toată lumea la cultura de lalele, au organizat un parc imens, pe principiul ”vreți lalele, luați până vi se face rău”. Altfel spus, parcul ăsta are de toate: alei și magazine, lacuri, canale, pomi ciudați, rațe, podețe, terase, trotuare, piste de biciclete (nelipsite de peste tot) și toate asezonate cu un ocean de lalele de toate culorile, soiurile, mărimile și formele. Printre ele, alte multe narcise, zambile, cireși înfloriți, plus încă multe plante de nici nu mai știu, că m-a luat capul cu atâtea varietăți florale. De precizat că are o parcare imensă la intrare pentru mașini și o altă parcare pentru biciclete. Plus posibilitatea să închiriezi bicicletă de acolo pentru a vizita parcul. Absolut superb acest Keukenhof, merită toți banii de intrare.
Moara Adriaan – e păcat să ajungi în Olanda și să nu vizitezi o moară autentică. Iar Moara Adriaan din Haarlem n-are decât vreo 250 de ani vechime. O construcție inteligentă care a hrănit zeci de ani o comunitate. Un real exemplu de inginerie, inventivitate și interes pentru o viață mai bună. Nu e doar o moară muzeu, este o mică parte de istorie a Olandei. Merită vizitată pentru ceea ce reprezintă, dar și pentru prezentarea atât de frumos spusă de ghid, cu amănunte ce dau culoare oricărui obiectiv turistic. Așa am aflat că rădăcinile orașului New York se trag din Olanda. Nu e singura moară (ba chiar sunt multe), dar asta era cea mai apropiată de noi.
Haga – cum să ratez orașul unde se află Parlamentul European? (un alt sediu pe lângă cel din Bruxelles). Ce-i drept, nu pentru el am ajuns în Haga, dar mă dau inteligentă că știu și asta 🙂 Orașul e mare, e frumos, clădiri moderne pe lângă cele medievale, străzi largi, lume frumoasă (comportamental). Dar merită călcat pe-acolo pentru Madurodam. Fix acum am aflat ce este Madurodam și voi povesti oricui are chef să mă audă: Olanda în miniatură. Un parc de distracții în care sunt reproduse în miniatură cele mai importante atracții ale Olandei. E ceva de vis, nu exagerez. Am văzut miniaturi de clădiri, copăcei, flori, frunze, iarbă, moară, vapoare, tancuri, poduri, căi ferate cu trenulețe. În el găsești un avion care poate fi vizitat (pentru copii e captivant), Canale cu bărcuțe populate de pești reali (chiar mișcau ăia). Câteva fabrici, câteva castele și palate, spital, școală, hoteluri, oameni în miniatură, un pic de plajă cu o imitație de piscină, toate o nebunie minunată. Dacă ajungeți în zonă, nu ratați Madurodam, numai el și merită o plimbare la Haga.
Cartierul Roșu, l-am lăsat la urmă așa, ca pe desert, unul picant. După lumea inocenței de la Madurodam, am trecut la lumea depravării din Cartierul Roșu (Redlight District). Am ajuns spre seară, nu foarte târziu, când lumea încă mergea (oarecum) stabil pe picioare. Fetele din vitrină? Bifat! Le-am prins la deschiderea ”magazinului”, când se mișcau languros și ușor timid (cum stă bine unei doamne) în vitrina camerei. Lenjeria lor extrem de sumară, doar albă sau neagră – mi-ar fi plăcut și în alte culori. O zonă plină de cafenele, baruri de noapte ce promiteau dezmăț, patiserii cu prăjituri ”amețitoare” – o prăjitură cu hașiș strong, 12.5 euro – am zis pas. Eu intru în extaz și de la un tiramisu, ce sens are să exagerez? O grămadă de camere de închiriat așa, pentru una mică, la botul calului (whatever) – toate astea semnalizate cu lumină roșie, ca să știe lumea unde se află, să nu se rătăcească. Sau, poate, tocmai ca să se rătăcească? Că și rătăcirile îs de multe feluri 🙂 Un cartier pestriț, cu lume de toate culorile și condițiile, de toate vârstele. Turiști, băștinași, mulți imigranți de pe toate continentele și clienți. Noi am fost doar turiști. Un loc interesant, și el cu o istorie interesantă. N-o mai spun aici, că și-așa m-am întins prea mult cu povestea. Zic doar că merită cel puțin o vizită. Pentru cei ”pasionali”, chiar mai multe 🙂
Atmosfera în Olanda: prietenoasă, politicoasă, decentă, stilată, educată. Realmente, pentru a descrie tot ce am văzut (și am văzut foarte puțin) n-am destule cuvinte de laudă. Mi-au plăcut multe orașe occidentale vizitate, absolut superbe toate (Barcelona, Malaga, Paris, Londra, Florența, Roma, Napoli, Budapesta, Praga și alte câteva mai mărunte), dar Amsterdam și ce-i în jurul lui m-au impresionat în mod deosebit.
În încheiere, nu mă pot abține să nu ”dau din casă”: Gazda, în semn de ospitalitate, ne-a lăsat în living o sticlă de vin roșu și un frumos aranjament floral cu specific de Paște. În prima seară am destupat-o și, ce credeți? am băut-o! A mers strună, mai ales cu un palpitant joc de cărți. Eh, până la plecare am mai cumpărat vreo 5 sticle, că prea era ”ieftin și bun” ca să ne scape. Pe care… le-am băut! tot la jocul de cărți, devenit deja tabiet însoțit de râsete cu lacrimi. Acum, la rece, încep să cred că jucam cărți numa’ ca să avem pretext pentru acțiunea cu vinul. Personal, n-am băut în ultimii ani atâta alcool cât în astea 4 seri. Adriana, Nicol, Cătălin, sper că v-ați revenit din beție. Oare scările alea din casă chiar erau circulare sau așa ni s-au părut nouă? 🫨 😇🫣
Ma bucur pentru tine. N-am ajuns niciodată în Olanda, nu pot decât să-mi imaginez.
Mulțumim pentru descriere!
@Akon,
Ai putea încerca, e mai aproape de tine 🙂
@Akon, îți spun că nu o să fii dezamăgit! Olanda este mișto rău de tot!
Scările alea mă omoară mereu când merg acolo. Fără scările alea ar fi țara perfectă pentru mine. :))) Și da, sunt abrupte, circulare, indiferent cât și ce bei.
Nici la Keukenhof, nici la Moara Adriaan nu am ajuns încă. Și Cartierul Roșu l-am văzut doar ziua, neinteresant, fără fete în vitrine.
Poate anul acesta, poate la anu’…..
Mă bucur că ți-a plăcut acolo. La noi a cam devenit obicei vizita anuală (de minim 10 zile) în Olanda. Recunosc, însă, că nu plătim cazarea, lucru pentru care le suntem recunoscători prietenilor de acolo care ne suportă. Acu’, ce să zic, e și vina lor. În loc să fi rămas în Romanistan, să fi avut și eu cu cine să beau o bere, să merg la un meci și să înjur pesedeul și taxele, s-au dus la lalele, mori de vânt și muzee.
@Ionuț,
Deci scările sunt circulare… m-am liniștit 🙂
Oricum, e un mister cum reușesc ei să-și mobileze casa la etaj, pe scările alea abia încape statul unui om. Treaz!
Vă invidiez. În special pentru Keukenhof. Cred că acolo dormeam, printre lalele.
@Gabriela,
Ai fi putut sta acolo 2 săptămâni fără să te plictisești. Eu nu prea mă omor cu flora și fauna, în general, dar Keukenhof e ceva deosebit.
O să fie un comentariu destul de lunguț… dar nu am ce face trebuie să scriu!
Pentru mine Olanda este una dintre țările în care m-aș muta. A fost prima țară pe care am vizitat-o, primul zbor cu avionul și are un loc aparte în inima mea.
Am petrecut aproape 3 ani jumatate în două orașe. Vreo 6 luni în Appeldoorn, unde era reședința de vară a reginei (n.r. Olada are acum rege) destul de aproape de granița cu Germanja, și restul undeva în mijlocul Olandei într-un oraș care se numește Amersfoort, foarte aproape de Utrecht. Dacă nu mă înșel @didina stătea aproape de orașul acesta al doilea în care am stat, deoarece pe instagramul ei am văzut la un moment dat niște poze cu un parc aflat la marginea acestui oraș.
Dacă aș fi pus să aleg destinația preferată din Olanda – cu siguranță aș spune Roterdam. Pe locul doi aș spune Delft care este un oraș între Roterdam și Haga renumit pentru ceramica albastră. Aș mai spune insula Texel unde am închiriat o biclă și m-am dat cu ea toată ziua. Autostrada A7 este minunată – apă și pe stânga și pe dreapta.
Keokenhoff – este superb, am fost de 2 ori și este mișto să te duci când e parada carelor alegorice. Atunci este cel mai bun moment că nu este nici la început câ florile sunt boboci și nici la sfârsit când sunt deja ofilite.
Am avut norocul să am mașină închiriată și m-am plimbat peste tot, nu cred că este oraș să nu fi fost. Mi-a mai plăcut Lelystad unde este un outlet foarte mare pentru pasionații de cumpărături și chilipiruri. Cel puțin odată pe lună eram acolo și luam 3 perechi la prețde două. Superb!
Festivalul ciocolatei de la Zaandam – trebuie să ajungi cel puțin odată.
Giethoorn – neaparat trebuie să ajungi acolo. Este o locație de vis – dar turiștii nu prea sunt bine văzuți de localnici 🤭.
Kinderdijk – este orasul unde vezi mori de vânt oldies but goldies – super mișto.
Restul le-ai cam acoperit, Madurodam, Red Light District, etc.
@BaGheRa,
Și ce te oprește să te stabilești acolo?
Salariul pe care mi-l ofereau oamenii. Am vrut la un moment dat să testez piața și să aplic la un job în interiorul companiei unde lucram înainte, cu experiență de senior ei voiau să mă angajeze pe salariu de junior.
Sunt conștient că o să găsesc un job destul de bun, nu îmi fac griji, dar după trei ani în care lucrez la tură, momentan nu aș mai vrea un job 8-17 la birou.
Acum cu războiul fosta mea șefă se interesa de situația mea, mai mult decât o făceau cei din familie sau apropiații mie. Probabil trăgea speranțe că mă întorc înapoi.
Hristos a înviat, dragii mei!
Adevărat a înviat!
Sărbători frumoase tuturor!