Soția din Paris, Paula McLain

soția din ParisÎn adolescență eram fan Hemingway, după ce citisem câteva minunate romane de-ale lui. Între timp, alți scriitori i-au luat locul în preferințele mele, dar am rămas cu impresia că Ernes Hamingway, pe langă faptul că a fost un scriitor talentat, a fost și o personalitate remarcabilă a epocii în care a trăit și pe care a părăsit-o printr-un act suicidal, la doar 61 de ani. Bogat, apreciat de public, iubit de apropiați, de ce a renunțat atât de repede la o viață aparent atât de plină?

Soția din Paris este romanul începutului de carieră literară a lui Hemnigway și totodată începutul vieții de familie, a iubirii mature și a zbaterilor lui nu doar pentru consacrare, ci și pentru supraviețuire. Căsătorit la doar 21 de ani cu Hadley Richardson cu care a trăit timp de 5 ani o intensă poveste de dragoste, Ernest cucerește Parisul cu personalitatea sa spumoasă. Iar prin vocea ei, a soției din Paris, Hadley ne descrie cum au luat naștere textele lui Hemingway, când, cum și unde le scria, efervescența lui și culisele altor personalități artistice marcante ale anilor ’20.

Hadley Richardson este soția care i s-a dăruit total, sacrificându-și propriile ambiții, este soția care i-a înțeles angoasele, frământările, teama adusă de pe front, soția care i-a fost sprijin și în care a avut încredere totală. Este prima dintre cele patru pe care le-a avut și, probabil, cea pe care a iubit-o cel mai mult.

Ernest și Hadley păreau a avea una dintre cele mai frumoase căsnicii în lumina reflectoarelor boeme ale Parisului anilor ‘20, acel mediu nesigur subminat de excese, cafenele și saloane zgomotoase, alcool, triunghiuri amoroase și lipsa moravurilor. Chiar dacă erau două caractere diferite, ei s-au completat perfect și au trăit o iubire intensă tulburată și curmată de aventura lui Ernest cu ”prietena” Pauline Pfeiffer. Cea care avea să devină a doua soție a lui Hemingway.

Ciudat e că Hemingway, un bărbat aventuros și capricios, n-a trăit nicio clipă singur în cei 40 de ani de viață adultă (de la 21 la 61 de ani). S-a încăpățânat să treacă de la o soție la alta, probabil din nevoia constantă de a fi iubit, adulat, servit.  Iar Hadley a fost cea care a acceptat ruptura de el cu cea mai mare răbdare, eleganță, decență.

“Oamenii nu-și aparțin unul altuia decât atâta vreme cât cred amandoi în asta.”

Soția din Paris mi-a plăcut mult, este o poveste foarte bine scrisă care te face să nu o lași din mână până la ultima pagină.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.