Străbătând secolele de Eric-Emmanuel Schmitt
Deși îndrăgitul scriitor Eric-Emmanuel Schmitt s-a remarcat prin povestiri și romane scurte, de data aceasta, Schmitt s-a angajat într-o aventură uluitoare: să spună Istoria Omenirii, din neolitic până în zilele noastre. Străbătând secolele este un roman de o cu totul … Continuare
Omul care vedea dincolo de chipuri este al cincisprezecelea roman al unui autor pe care eu îl citesc cu mare drag. Éric-Emmanuel Schmitt este unul dintre scriitorii mei favoriți și îl apreciez pentru varietatea temelor abordate în cărțile sale, precum …
Îl iubesc pe Eric-Emmanuel Schmitt! El nu știe, dar ce conteaza? Și nu-i o iubire superficială, nici la prima vedere. Cred că este la a treisprezecea vedere – citire a cărților lui.
Chiar dacă Jurnalul unei iubiri pierdute este a douăsprezecea carte pe care o citesc a acestui autor, mărturisesc că încă mă fascinează măiestria cu care E.E. Schmitt așterne cuvintele și frazele așa încât să emoționeze fiecare fibră a cititorului. Are …
Nu știu ce m-a surprins mai mult la romanul Noaptea de foc: faptul că la început nu am recunoscut deloc stilul lui E.E. Schmitt sau descoperirea pe parcurs a faptului că acesta este un roman autobiografic. Surprinzător nu doar …
Cele zece cărți ale scriitorului citite de mine până acum nu m-au dezamăgit, iar aceasta – Răzbunarea iertării – a fost pe măsura așteptărilor, adică excelentă. Cred că am avut norocul să nimeresc cele mai bune scrieri ale lui
Pentru că mi-au plăcut nuvelele lui E.E.Schmitt din “Cea mai frumoasă carte din lume”, n-am vrut să le ratez pe cele din această carte. Concert în memoria unui înger cuprinde patru nuvele, iar tema dominantă este bine versus …
În urma lecturilor mele, l-am perceput pe Eric-Emmanuel Schmitt ca fiind sentimental, atent la detalii, inspirat, cu mult umor. Iar acum îl descopăr ca fiind și romantic. Cu toate că Eric-Emmanuel Schmitt scrie despre locuri comune şi oameni obişnuiţi, cu …
Încă un roman ciudat care-mi pică în braţe!
O carte foarte subţire, cu doar 63 de pagini scrise răzleţ. Editura a tipărit-o pe foi mai groase, ca să pară mai voluminoasă şi să-i justifice preţul. Oare Humanitas nu ştie că un cititor nu cumpără maculatură, ci conţinut interesant?…
Până la această carte, nu mă-nnebuneam după nuvele. Mi se păreau a fi nişte romane scrise în grabă – până să intri în poveste, deja vezi uşa de ieşire. O prejudecată, desigur, de care m-a lecuit Eric-Emmanuel Schmitt.
N-am citit Biblia, însă am citit texte referitoare la ea. Am serioase îndoieli cu privire la ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 2000 de ani. Mai exact spus, am îndoieli la ceea ce s-a scris despre naşterea şi învierea …
Încă o carte frumos scrisă de Éric-Emmanuel Schmitt. În puţine pagini, aşa cum ne-a obişnuit, autorul concentrează povestea a patru adolescente prietene. Fără intervenţia „subiectivă” a vreunui intrus povestitor, aceeaşi acţiune … 

