Mama și sensul vieții, Irvin D. Yalom

Unul dintre cele trei romane primite cadou recent de la cel mai important și mai drag om din viața mea, Mama și sensul vieții m-a surprins și m-a încântat deopotrivă. În șase povestiri fascinante extrase din propria sa experiență clinică, Irvin D. Yalom se dovedește a fi un adevărat explorator al psihicului uman, în timp ce își ghidează pacienții – și pe el însuși – spre transformare.

Părea a fi momentul cel mai potrivit pentru genul acesta de lectură, dar apoi m-am gândit: ”e vreun moment nepotrivit pentru explorarea emoțiilor umane? Cred că nu”. În Mama și sensul vieții, Irvin Yalom își povestește un vis, extrem de puternic și tulburător, în care discută cu mama sa răposată. Explorarea viselor și mesajul din spatele lor este una din temele preferate ale scriitorului și, mai ales, ale terapeutului Yalom. Impresionanta lor conversație despre maternitate, atenție, recunoaștere și iubire  îl determina pe ”Oivin” să înțeleagă că mama lui a avut așteptări firești, umane și că neîmplinirea lor îi doare pe amândoi.

– Ai dreptate, mamă. Niciunul dintre noi nu a ascultat prea bine ce zice celălalt.
– Nu eu, Oivin, eu am ascultat cum trebuie. Am ascultat tăcerea în fiecare seară când veneam de la prăvălie și nu te deranjai să urci din camera ta de lucru. Nici măcar nu saluți. Nu întrebi dacă am avut o zi grea. Cum să ascult când nu-mi vorbeai? ”

Continuând citirea următoarelor capitole, am realizat că durerea lui pentru mama sa se află în centrul povestirilor următoare: femeile puternice, toate cu o prezență formidabilă, au lăsat un impact de durată asupra lui. Cu detalii elocvente și observații punctuale, Yalom ne prezintă un set memorabil de personaje-pacient: Paula, Myrna, Magnolia.

Ultimele două povestiri îl au ca terapeut pe Dr. Lash, personaj central în romanul ”Minciuni pe canapea”, fapt care conferă acestor povestiri o tentă de ficțiune. Chiar și-așa, am convingerea că Yalom, dincolo de talentul său scriitoricesc, a strecurat în fiecare povestire a sa câte ceva din cazurile de care s-a ocupat în practica profesională.

Fără a avea vreun fel de experiență de pacient în psihoterapie, l-am simțit pe Dr. Lash ca fiind terapeutul pe care-l întâlnești în viața reală, în timp ce terapeutul Dr. Yalom pare a fi cel despre care vrei să citești în cărți, terapeutul care îți iscodește gândirea și face totul pentru a rezona cu pacientul.

„Nu există pacient plictisitor sau gol. În fiecare pacient și în fiecare situație clinică, se află crizele unei drame umane bogate. Arta psihoterapiei constă în activarea acelei drame. ”

Desigur, nu toate povestirile sunt revoluționare, dar fiecare conține ceva generos și unic, care oferă o experiență de lectură bogată și vindecătoare.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.