Drum în noapte, Kristin Hannah

drumÎn romanul Drum în noapte, Kristin Hannah ne oferă o poveste despre două familii, strâns legate, deși opuse în multe privințe, brusc rupte de o greșeală sfâșietoare.

Lexie, adolescenta de 14 ani, orfană și proaspăt adoptată de mătușa Eva este ”rățușca cea săracă” și victima acestei povești. În primul an de liceu leagă o prietenie prea strânsă cu Mia, iar spre sfârșitul liceului se îndrăgostește de Zach, fratele geamăn al Miei, copiii bogați ai familiei Farraday. Cei trei sunt de nedespărțit până în noaptea în care, beți fiind, gemenii mult mai beți decât Lexie, se întorc cu mașina acasă. Accident grav, Mia moare și de aici se dezlănțuie drama. Lexie este găsită singura vinovată, trebuie pedepsită, chiar dacă vinovatul moral al accidentului este Zach. Și cum o nenorocire nu vine niciodată singură, Lexie este însărcinată cu copilul lui Zach. Totodată, repudiată de familia lui.

Chiar dacă povestea nu este lipsită de emoții și suspans, trebuie să recunosc că m-a iritat pe alocuri. Multe aspecte ale cărții sunt ”prea”. Prea mult, prea apăsat, prea frumos, prea perfect, o pedeapsă prea mare pentru o vină nu prea personală.

Am fost la un pas de diabet când am citit despre prea-perfecta căsătorie dintre Jude și Miles Farraday. Care după 20 de ani de căsătorie sunt într-o prea prelungită lună de miere, în care Miles e prea răbdător cu fițele prea-perfectei Jude. La un moment dat devine enervant cât de încăpățânată este mama gemenilor în a-i convinge să urmeze o anume facultate. Ei bine, toată atitudinea ei de cloșcă care deține tot controlul familiei mi s-a părut obositoare și toxică. O persoană (sau un personaj?) care pedepsește prea aspru, iar apoi iartă prea repede. Toate aceste aspecte fac din romanul Drum în noapte o poveste neverosimilă, cam teatrală și cu puternice tente hollywoodiene.

O lectură comercială, dar scrisă frumos. Nu este o capodoperă literară, însă autoarea a știut să transmită suficiente emoții așa încât cartea să se bucure de un real succes. O poveste impresionantă care captivează cititorul, mi-ar fi plăcut mai mult dacă n-ar fi fost pe alocuri atât de ”prea”.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.