Căsătorie de plăcere, Tahar Ben Jelloun


Căsătorie de plăcere Primul impact cu această carte: curiozitatea stârnită de o copertă cu o imagine misterioasă, un titlu incitant și un autor musulman. La finalul celor peste 200 de pagini ale romanului Căsătorie de plăcere mă întreb despre ce-am citit? Cultură islamică, iubire, aventură, poligamie și rasism. Dintre toate astea, poligamia e prezentată ca fiind cea mai firească – chiar dacă aflăm ”doar” despre două neveste și nu patru cum permite Coranul. Iar rasismul e la cote maxime și surprinzătoare, având în vedere că acțiunea se petrece în Maroc și pe restul continentului african.

Acțiunea se desfășoară în perioada anilor ’50-’80, interval de timp în care negustorul de condimente Amir este căsătorit cu Lalla Fatma cu care are 4 copii și în drumurile lui negustorești se îndrăgostește de negresa Nabu – o frumusețe senegaleză pe care o mută în sânul familiei. Cu ea realizează ”căsătoria de plăcere” spre furia și disperarea Fatmei.

…Niciodată! În veci nu voi suporta să fiu înlocuită de o negresă, de o străină îngălată care nu știe nici măcar să vorbească. L-a vrăjit pe soțul meu, i-a făcut farmece. Și eu sunt victima ei. Niște sălbatici care ne urăsc pentru că Dumnezeu ne-a făcut albi și curați, iar ei sunt deșeurile omenirii.”

Între noi fie vorba, Nabu e o femeie școlită, inteligentă și de mult bun simț. Dar toate astea pălesc în ochii unei femei geloase și încărcate de venin. Tranziția e dificilă și, contrar a ceea ce știu europenii despre familiile musulmane, lui Amir îi e cam frică de nevasta nr.1, o iubește cam prea mult pe nevasta nr.2 și e prea tolerant cu propriii săi copii. Toată lumea e agitată cu excepția lui Karim – mezinul născut cu sindromul Down, mereu vesel, iubitor și împăciuitor.

Conflictele mărunte apar de la început, dar se acutizează când Nabu naște doi băieți gemeni: unul perfect alb și altul perfect negru. Din acest moment rasismul va măcina familia lui Amir și din interior și din exterior. Cu trecerea anilor nimic nu se îmbunătățește, relațiile devin tot mai tensionate, iar gemenii ajunși la maturitate au vieți diferite, dictate de rasism: cel alb o viață împlinită, cel negru o viață chinuită.

În Căsătorie de plăcere, Tahar Ben Jelloun m-a surprins cu două aspecte despre care aveam o percepție diferită: 1. și în familia musulmană bărbații sunt speriați de neveste și 2. rasismul în Africa este mai accentuat decât în restul lumii. Selim, nepotul negru al lui Amir, trece prin chinurile iadului în încercările lui de a-și găsi un drum în viață într-un loc potrivit. Iar acel loc e altul decât Africa și Marocul natal.

Mă așteptam de la acest roman să se pună mai mult accent pe relațiile interumane din familie, pe aspectele specifice ale poligamiei în societatea musulmană. Numai că în partea a doua a cărții acțiunea se desfășoară în jurul gemenilor și nepotului lui Amir. Dincolo de așteptările mele, Căsătorie de plăcere este o lectură interesantă, frumos scrisă și captivantă.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.