O să te ţin în braţe cât vrei tu şi încă o secundă

de Ioana Chicet-Macoveiciuc

o sa te tin in brateRecunosc, am fost reticentă. Am fost reticentă când mi s-a propus să citesc această carte şi-apoi să scriu despre ea. Reticenţa mea s-a risipit de la primele rânduri citite şi-apoi povestea m-a „prins”.

O să te ţin în braţe cât vrei tu şi încă o secundă este o carte despre iubire. Ea cuprinde iubire, transmite iubire, reflectă iubire, tranaspira iubire – pur şi simplu explodează de iubire. Şi, nu! nu iubire dulceagă, nici telenovelistică, nici iubire obsesivă, nici iubire pentru un om sau lucru. Ci iubire de viaţă! Iubire pentru oameni – acei oameni care au doar câteva zile, luni sau câţiva ani de viaţă.

O să te ţin în braţe cât vrei tu şi încă o secundă este o carte despre bun simt şi bună creştere, despre viaţa de zi cu zi cu bune, cu rele şi cu întâmplări extraordinare pe care, în viteză, noi le tratăm ca „banale” – ei, bine, autoarea reuşeşte cu această scriere să ni le arate şi să ne arunce în faţă cât de extraordinare sunt momentele vieţii noastre şi cât pierdem dacă nu le trăim în plenitudine.

Când mi s-a solicitat să scriu despre carte mi-am zis „hmm, nu-i genul meu” – pentru că nu-i thriller, nu-i poliţistă, nu-i SF…În schimb, are atâta acţiune! Acţiunea unei familii atât de normale, încât pare anormală în lumea noastră nebună. Acţiunea unei mame care-şi iubeşte şi îngrijeşte copiii fără mofturi, fără reguli cazone şi fără lozinci motivaţionale – deci, fără clişee! Acţiunea unor copii perfecţi, aşa cum sunt toţi când se nasc (cum bine spune autoarea).

Ioana Chicet-Macoveiciuc (cunoscută în lumea bloggerilor ca „Prinţesa urbană”) te captivează cu cele 252 de pagini ale primului său roman şi o face într-un mod relaxat, natural, implicat şi…duios. Nu ştiu dacă Ioana este (sau va fi) scriitoare, dar ştiu sigur că are talent de povestitor şi nu m-a plictisit nici un cuvânt din cartea ei. Am citit scriitori celebri care nu m-au încântat nici pe sfert cât m-a încântat O să te ţin în braţe cât vrei tu şi încă o secundă.

O poveste (reală) numai bună de citit pentru noi toţi: bărbaţi şi femei, tineri sau „seniori”, pentru căsătoriţi sau încă ne-, pentru cei cu copii sau fără. Cei care au trecut prin acţiunile poveştii se vor recunoaşte şi vor zâmbi nostalgic. Cei care îşi programează să urmeze acţiunile Ioanei vor şti ce-i aşteaptă şi…vor zâmbi curioşi.

Oricine ar fi cititorul acestei cărţi, el va zâmbi. Pentru că O să te ţin în braţe cât vrei tu şi încă o secundă este despre viaţa adevărată – a adulţilor şi a copiilor – privită cu mult umor şi sinceritate.

Doar o picătură din carte:

Acum mi-aş da trei degete pentru o oră de somn în plus dimineaţa şi un picior întreg pentru un somn de după-amiază. […] Sunt zile în care sunt atât de obosită că visez la o internare scurtă în spital. Da, doamna asistentă, puteţi să îmi faceţi orice, injecţii, perfuzii, controale, accept şi un tuşeu vaginal, doar să nu mă treziţi, bine?”

Omul meu, în schimb, face parte din categoria soldaţilor care dorm oriunde, sprijiniţi în puşcă în picioare în mijlocul câmpului, dacă altfel nu se poate. Sigur, el cel mai bine doarme la teatru. Ba nu, la operă. Apreciază mult manifestările culturale de tot soiul. Nu e sală culturală în oraşul ăsta în care să nu fi tras domnul meu un somn bun. La Opera Naţională a dormit chiar de trei ori […] La Ateneu a dormit o dată. La Teatru Mic de trei ori. La Sala Radio presupun că a adormit, că acolo am aţipit şi eu. La Nottara doar a picotit, acolo i-a plăcut mult piesa”.

Sunt multe paragrafe memorabile ce-ar merita citate aici, însă spun doar: citiţi cartea! O să te ţin în braţe cât vrei tu şi încă o secundă merita.

5 Comments

  1. Ioana Chicet-Macoveiciuc

    Va multumesc, ma bucur mult! Va imbratisez!

    Reply
  2. monica

    Este cea mai buna carte pe care am citit-o cu sufletul la gura captata total. felicitari prințesă, la mai multe.

    Reply
  3. Bookish

    Mi-am cumparat si eu cartea, dar deocamdata e la o prietena. Prin octombrie o sa o citesc si eu. Citesc zilnic blogul “printesei” chiar daca nu am copii. Ma antrenez pentru mai tarziu 😛

    Reply
  4. LG (Post author)

    Ioana, ce e bun merita impartasit – asa cum tu ai impartasit bunele din viata ta. Cartea asta e buna! Si merita citita. Felicitari! 🙂

    Reply
  5. Ioana Chicet-Macoveiciuc

    Multumesc, Laura! Recunosc ca am deschis cu emotie articolul tau, recomandat de o cititoare. Dar ma bucur, ma bucur mult ca ti-a placut, ca ai simtit, ca ai dat mai departe!

    Reply

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.