pe citite

Ușa, de Magda Szabo

ușaAm citit cu placere romanul Ușa. Și l-am perceput ca pe un fluviu de cuvinte, fraze, descrieri și conflicte. Fără dialoguri, cu semne de punctuație minimale, lectura curge lin în fraze lungi și încărcate de acțiune, dar perfect inteligibile. Magda Szabo are un stil de a scrie interesant, făcându-l pe cititor să citească totul fără să respire – punctele sunt rare. Deloc obositor, ba chiar incitant.... Continuarea ->

La sud de graniță, la vest de soare, de Haruki Murakami

la-sud-de-granita-la-vest-de-soareÎn sfârșit, am tras lozul câștigător. La a treia încercare de Murakami am nimerit o carte citibilă și inteligibila – La sud de graniță, la vest de soare. Se pare că acest scriitor are plăcerea și obiceiul de a-și numi romanele după melodii – nu neapărat celebre, dar obsedante pentru personaje. Ca și în Padurea norvegiană (melodie cântată de Beatles). O poveste de dragoste fără dulcegării, o poveste de dragoste platonică și obsedantă.... Continuarea ->

Iubita mea, Sputnik, de Haruki Murakami

Iubita mea SputnikExploatându-mi latura masochistă, m-am încăpăţânat să mai citesc încă o carte de Haruki Murakami, după “Pădurea norvegiană”. Spre deosebire de prima, în Iubita mea, Sputnik se întâmplă totuşi ceva. Este un roman care vorbeşte despre singurătate. Singurătatea fiecăruia într-o lume foarte aglomerată.... Continuarea ->

Pădurea norvegiană, de Haruki Murakami

padurea norvegianaHaruki Murakami se bucură de un succes extraordinar, nu doar în Japonia, ci în întreaga lume. Încep cu această frază pozitivă pentru a le scuza, cumva, pe cele negative ce vor urma. Pentru că Murakami este un scriitor apreciat şi lăudat, mă simt vinovată pentru că m-a dezamăgit cu acest roman. M-au încercat chiar complexe de inferioritate, oare nu-s destul de destupată ca să-l înţeleg şi sa-l apreciez?  Totuşi, acest roman nu-i scris de Schopenhauer! Mi-am revenit din nefericitele şi dăunătoarele complexe când am citit o altă recenzie*. Chiar m-am bucurat, răsuflând uşurată.... Continuarea ->

Drumul către libertate, de Yeonmi Park

drumul catre libertateDrumul către libertate Autobiografia unei refugiate din Coreea de Nord este o carte terifiantă. Îmi plac romanele thriller, horror și sunt obișnuită cu grozăviile de tot felul, așa încât greu mă las impresionată de acțiuni negative (mă refer la cărți). Dar acest roman întrece orice ficțiune, orice poveste de groază. Și românii au trăit sub o dictatură totalitară ce încă-și mai lasă amprenta într-o societate incomplet vindecată. Dar ce povestește Yeonmi Park în Drumul către libertate întrece orice coșmar. Iar povestea ei este proaspătă, trăită în acești ani. Prospețimea evenimentelor povestite în carte aduce un plus de tensiune. Citind, nu-ți vine să crezi că mai e posibilă o astfel de viață, o astfel de societate, în secolul XXI.... Continuarea ->

În umbra pașilor tăi, de Vitali Cipileaga

in umbra pasilor taiAparent, În umbra pașilor tăi este un roman de dragoste. Înlăturând aparența, avem un roman de dragoste cu profunde accente psihologice și cu interesante nuanțe de scriere polițistă. Pentru că enigma și personajele misterioase sunt în egală măsură prezente ca și iubirea, ca și zbuciumul sufletesc după pierderea cuiva drag. O pierdere tragică și ireversibilă cu care Theodor trăiește într-un permanent chin interior.... Continuarea ->

Cititorul din peșteră, de Rui Zink

cititorul din pesteraCititorul din peșteră – Un roman mic și simpatic. Și bun. Bun de citit, de recitit, de recomandat și altora. Un dialog spumos între cele doua personaje: puștiul de cincisprezece ani care-și povestește micile aventuri și Anibalector – eroul cărții. Ca și în Micul Prinț, dialogurile sunt aparent copilarești, dar pline de tâlc, umor. Întrebări complicate cu răspunsuri uimitor de simple, uneori invers. Când puștiul își recunoaște jenat micile furtișaguri, Anibalector îl consoleaza: „Toată lumea fură ceva de la cineva: bani, idei, muncă, timp, viață chiar.” – hmm, îl poți contrazice?... Continuarea ->

Umbra muntelui, de Gregory David Roberts

umbra munteluiUmbra muntelui – povestea unor aventuri. Multe, diverse, bizare, din cealaltă parte a Pământului, Bombay. Gregory David Roberts nu este de formație scriitor. El este un aventurier până în măduva AND-ului său. Și pentru că are talent de povestitor, ne dăruiește trăirile lui: deloc banale, majoritatea palpitante, multe din ele brutale și toate încărcate cu o doză fascinantă de spiritualitate. Plus iubire, prietenie, gelozie, ură, răzbunare, luptă, intrigă, loialitate sau trădare, și iar iubire…... Continuarea ->

Bărbatul de 100 de ani care a sărit pe fereastră şi a dispărut, de Jonass Jonasson

Bărbatul de 100 de ani care a sarit pe fereastra si a disparutUn titlu deloc comercial. De fapt, parcă nici nu-i titlu de carte, ci un rezumat. Cititndu-l, ştii deja despre ce este vorba, şi-atunci de ce să mai cumperi cartea? Mulţi n-au ţinut cont de logica asta şi uite-aşa Bărbatul de 100 de ani care a sărit pe fereastră şi a dispărut a devenit romanul cel mai bine vândul în anul 2010 în Suedia. Şi pe bună dreptate.  Un roman savuros, încărcat de ironie subtilă, umor discret şi puternic totodată. O delectare!... Continuarea ->

Cutia cu nasturi, de Rodica Ojog-Brașoveanu

cutia-cu-nasturiSă încep prin a spune ca Rodica Ojog-Brașoveanu este considerată o Agatha Cristie a Romaniei. În opinia mea, e chiar mai bună! Să continui prin a spune ca de ceva timp n-am mai citit un roman de-al ei și uitasem cât de savuros scrie. O maestră a romanului polițist și nu doar atât. Este o maestră a cuvântului scris: scrie frumos, scrie cu tâlc, cu umor. Are descrieri profunde și interesante care-ți invadează imaginația cu imagini aproape palpabile.... Continuarea ->

Prințul din negură, de Carlos Ruiz Zafon

Prințul din negură Încă un minunat roman scris de Zafon, în același stil cu mult mister și ușor înfricoșător. Aparent o scriere pentru adolescenți, Prințul din negură te prinde în paginile sale și te fascinează cu acțiunea încărcată ce surprinde indiferent de vârstă. Chiar dacă personajele principale sunt cei trei adolescenți – Roland, Max și sora lui Alicia, eu am perceput încă un ”personaj” cu rol de vedetă: negura. Este atâta negură în povestea asta, încât te ia cu fiori reci sub plapuma de lângă sobă. Negura lui Zafon e densă, posomorâtă, răutăcioasă, agresiv-învăluitoare și prevestitoare de pericol.... Continuarea ->

Descătușarea, de Sylvia Day

descatusareaNici nu știu ce să zic despre această carte. Ori eu am devenit prea pretențioasă, prea selectivă – de la atâtea romane citite, ori am devenit insensibilă la dulcegăriile din unele romane de dragoste scrise în ultimii ani. Descătușarea este al cincilea roman (și ultimul) din seria Crossfire. Pe primele patru nu le-am citit, pentru că numai pe acesta l-am primit. N-am pierdut nimic și, oricum, dacă l-aș fi citit pe primul sigur nu mai ajungeam la al cincilea.... Continuarea ->

Poeme pentru tine, de Nelu Preda

poemeDe 1 Martie, toate femeile primesc un mărțișor în versuri oferit de poetul Nelu Preda – multe și superbe versuri! Acest text e doar șnurul mărțișorului. Mărturisesc (ușor jenată) că nu sunt o cititoare de poezie. Probabil că mintea mea nu absoarbe cu lejeritate scrisul în versuri, asta e!, nimeni nu e perfect. Asta nu înseamna că n-am savurat cândva versurile lui Eminescu sau ale lui Minulescu… Recent, un poet român necunoscut (încă) mi-a atras atenția cu versurile lui – Nelu Preda. Versuri multe, calde, cu mesaje interesante. Mi-a atras atenția mai întâi Omul Nelu Preda – decent, echilibrat, manierat și cu o gândire pragmatică, inginerească, conformă cu formația lui profesională. Poeziile lui m-au surprins! – nu cunoști în fiecare zi un inginer-poet. Poate nici în fiecare an. Deseori, nici măcar într-o întreagă viață…... Continuarea ->

Înainte să te cunosc, de Jojo Moyes

inainte sa te cunoscÎnainte să te cunosc este o poveste fără happy-end sau cu un happy-end dulce-amărui. Și mi-a placut enorm! Din multe motive, însă voi enumera doar câteva: prezintă o realitate crudă într-un mod în care ea poate fi acceptată; dezvăluie universul dureros al celor cu nevoi speciale și chiar dacă o face cu duioșie, tot dureros rămâne; demonstrează că iubirea nu ține cont aparențe și că poate fi profundă, necondiționată, dar asta nu e suficient.... Continuarea ->

Privilegiaţii, de Jonathan Dee

privilegiatiiO carte de vacanţă pe care, citind-o, creierul ţi se relaxează. Scrisă iscusit, abordează tema familiei reuşite. In Privilegiaţii povestea celor patru Morey începe cu nunta părinţilor – Cynthia şi Adam – şi continuă cu drumul lor spre maturitate. Un drum lin, lipsit de obstacole sau lipsuri. Amândoi frumoşi, deştepţi, bogaţi. Cu profesii interesante şi posibilităţi nelimitate de a-şi spori averea, pe alocuri în mod ilicit.... Continuarea ->

Suma zilelor, de Isabel Allende

suma zilelorSuma zilelor este o scrisoare.  O scrisoare a Isabelei Allende către fiica sa, Paula. Fără legătură cu romanul Paula al aceleiaşi scriitoare – roman dedicat fiicei decedate la numai 28 de ani. După mulţi ani de la tragica pierdere, Isabel Allende  ne aduce Suma zilelor în acelaşi ton specific ei, încărcat de ironie şi auto-ironie, de întâmplări hazlii, reale sau imaginare – nici nu mai contează!... Continuarea ->

Cuvinte fluide, de Daniela Tudor

Cuvinte fluideCuvinte fluide este cartea care n-ar trebui să lipsească din nicio casă. Pentru că Daniela Tudor scrie despre noi, despre trăirile fiecăruia, despre momentele mărunte şi aparent banale ale vieţii de zi cu zi. Spun aparent banale, dar ele sunt importante pentru că ne definesc şi definesc relaţiile noastre cu cei din jur. O scriere interesantă în care se îmbină fericit profesia ei de psiholog și măiestria cu care așterne cuvintele. Autoarea pune mereu în opoziție ce se vede și ce nu se vede. Iar acest ”ce nu se vede” are două valențe: nu se vede pentru că nu permiți să se vadă sau pentru că cei din jur nu vor să vadă. Exteriorul epatant și interiorul fragil…... Continuarea ->

Deşertul tătarilor, de Dino Buzzati

desertul-tatarilorSau cum să-ţi iroseşti viaţa cu încăpăţânare… Dino Buzzati se numără printre clasicii literaturii moderne şi când am aflat asta din prefaţă, brusc m-am simţit datoare să-mi placă romanul lui. Dar nu prea m-a încântat! Deşertul tătarilor se citeşte uşor, iar la final rămâi cu două mesaje clare: primul – cum să-ţi iroseşti viaţa de-aiurea, cu bună ştiinţă. Şi al doilea – foarte mult frig în cartea asta. Atât de mult, că îngheţam sub plapumă, citind-o.... Continuarea ->

Tot ce nu ţi-am spus, de Celeste Ng

Tot ce nu ţi-am spusTot ce nu ţi-am spus este cartea despre atenţie şi durere. Atâta durere şi tristeţe, rar mi-a fost dat să găsesc adunate într-un roman. Drama unei familii aparent echilibrată este provocată de un singur lucru: atenţia. Fie lipsa ei totală, fie acordarea ei în exces tulbură vieţile celor trei copiii ai familiei Lee. Şi nici părinţii lor nu-s prea fericiţi.... Continuarea ->

Elizabeth a dispărut, de Emma Healey

Elizabeth a disparutElizabeth a dispărut  – un roman cu un subiect surprinzător. Cel puţin în cărţile citite de mine până acum, n-am întâlnit o temă similară: degradarea memoriei până la demenţă senilă.  Vrei să trăieşti ani mulţi? Ei bine, o poţi face sănătos fizic, dar cu mintea vraişte. Pare că acesta e preţul plătit pentru o viaţă lungă.
Scriitoarea Emma Healey evocă romanţat această afecţiune într-o poveste duioasă, uşor tristă, dar nu lipsită pe alocuri de situaţii comice. Personajul Maud este o femeie de 82 de ani pe care o simpatizezi pe tot parcursul cărţii, văzând-o deseori cu mintea rătăcită într-un trecut îndepărtat – pentru că cel apropiat (acel ieri apropiat de azi) lipseşte cu desăvârşire. Maud e isteaţă foc. Memoria îi joacă feste, dar când n-o face, mintea ei e sclipitoare. Din păcate, în mintea ei se îngrămădesc alandala amintiri din adolescenţă suprapuse peste evenimentele cotidiene.... Continuarea ->