Maria Antoaneta, de Gerald Messadié

maria antoanetaCe ştim noi despre regina Franţei, Maria Antoaneta? Un pic din manualul de istorie şi ceva mai mult din legendele cu iz de bârfă şi can-can. De unde au apărut legendele? De la contemporanii ei care au duşmănit-o şi defăimat-o. De ce au făcut asta? Pentru că uneori Maria Antoaneta nu s-a aliat intrigilor de Curte, iar alteori n-a avut abilitatea de a crea propriile intrigi spre avantajul ei.... Continuarea ->

Trezitul cu noaptea-n cap

trezit3Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge” – zice un proverb menit să-ţi strice ziua.
Zău?! Iar dacă ăla de s-a sculat de dimineaţă mai bagă şi-n viteza a cincea, până la prânz e terminat. Abia se mai târâie de oboseală.
Din experienţa mea, pot spune că de fiecare dată când mă trezesc dimineaţa ajung fix până la serviciu, bosumflată. Niciodată mai departe de atât.... Continuarea ->

Castelul din nori s-a sfărâmat, de Stieg Larsson

castelul-din-nori-s-a-sfaramatAl 3 lea volum din trilogia Millennium de Stieg Larsson depăşeşte precedentele! Are mai multe pagini, mai multă acţiune, mai multe intrigi, mai multe incertitudini pentru cititor, mai multă tensiune şi mai mult…nesomn.
A citi această trilogie îţi crează aceleaşi senzaţii ca un bungee-jumping sau alt sport extrem. Doar că stai în fotoliu, citeşti şi-ţi creşte brusc adrenalina.
Dacă la finele primului volum hackeriţa genială dispărea brusc într-o altă parte a lumii, la finele celui de-al doilea volum o lăsăm împuşcată pe ultima pagină. Pe prima pagină a volumului trei o găsim în spital, unde va sta pe tot parcursul celor 864 de pagini.... Continuarea ->

Fata care s-a jucat cu focul, de Stieg Larsson

fata care s-a jucat cu foculCu inima palpitând şi cu furnicături în degete m-am năpustit peste “cărămida” numărul doi – Fata care s-a jucat cu focul, al doilea volum din trilogia Millennium semnată de Stieg Larsson. Între noi fie vorba, cu ceva furie şi puţină îndemânare cartea asta ar putea fi folosită ca armă albă. Alte 757 de pagini de emoţii, palpitaţii, intrigi şi o armată de personaje. Îmi plac personajele lui Larsson pentru că au multe defecte…pe lângă ele, mă simt un înger.... Continuarea ->

Despre oameni şi lucruri, despre viaţă.
Despre cărţi, filme, călătorii, trăiri, sentimente.
Despre gândurile mele, ale prietenilor mei, sau ale voastre.
Despre evenimente – sociale, artistice şi, după chef, poate chiar politice.
Despre cele bune întâmplate şi despre cele rele de care nu scăpăm prea uşor.... Continuarea ->

Cronica unei calatorii dansante (2)

O granita ca un cosmar

ccd3-2Incarcati cu 4 cupe stralucitoare, motivati sa mearga oriunde sa danseze, grupul castigatorilor isi continua drumul insotiti de cativa chibiti – mandri si ei de premiile colegilor, pregatiti sa trecem spre Bulgaria. Pe unde? Pe la cea mai apropiata granita, ca deja e trecut de ora 4 a.m. si ar mai fi cateva ore bune de calatorit. Habar n-aveam ca vor fi inca 12!... Continuarea ->

Cronica unei calatorii dansante (1)

calatorie dansantaStartul unei calatorii dansante

Mihaela mi-a spus ca prea multe peripetii s-au intamplat si ca ar merita impartasite si altora. Asta asa, ca sa punctam inca o data ca socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ. Mai ales cand targul ala se petrece in Romania. Sau in Bulgaria. Iar cand se intampla in ambele, te intrebi de unde ai atatea resurse ca sa mai rezisti.... Continuarea ->

Labirintul bulgaresc

labirintul bulgarescIn Bulgaria, indicatorul rutier este o glumă sinistră. Ba nu, 2 glume sinistre. Mă gândesc mai profund si cred că înseamnă 3 glume sinistre.
1. În Bulgaria indicatorul rutier este o raritate, precum un bărbat frumos, destept, hetero si stabil. Un fel de “fata morgana”. Când îl vezi de la distantă, exclami fericită “Uite-l!” şi te cuprind emoţii de adolescentă îndrăgostită când îşi vede în zare iubitul.... Continuarea ->

Bărbaţi care urăsc femeile, de Stieg Larsson

barbati careAproape 700 de pagini şi aproape 700 de grame. Nu glumesc, mi-a rupt degetele! Bărbaţi care urăsc femeile, un roman mare, greu, şi la propriu şi la figurat. Pascal Bruckner – o notorietate a literaturii contemporane – îl apreciază ca fiind “unul dintre rarele romane poliţiste care m-au făcut să mă trezesc în miezul nopţii pentru a continua lectură”. Bravo Pascal, eu nici n-am reuşit să adorm. Roman poliţist? Da. Dar nu vă imaginaţi ceva gen San Antonio, Rodica Ojog-Brasoveanu sau altceva din colecţia Enigma…Chiar dacă această carte abundă de enigme, nu prinzi picior de poliţist în ea; poate, doar un degeţel pe la pagină 457 şi atât. Mister – da! Investigaţii – da! Încurcături – da! Poveste captivantă – da!... Continuarea ->

despre…

despre mineSpecialiştii în social-media afirmă că orice site/blog ar trebui să îşi expună autorul. Asta pentru ca voi, cititorii, să ştiţi cu cine aveţi de-a face pe-aici. Să vorbeşti despre propria persoană este cel mai dificil, iar mie nu-mi plac lucrurile dificile. Dar pentru voi, mă sacrific un pic…
Îmi place dialogul, îmi plac conversaţiile. Din acest motiv am ocolit bloggareala – o modalitate de a vorbi singur, ceea ce nu-i prea sănătos, zic eu. Dar e la modă. Am aşteptat să treacă această modă, dar ea nu şi nu…persistă cu încăpăţânare.
Conjunctural a apărut Pe diverse – o tema pentru un examen. De-asta nici nu m-am gândit prea mult la numele lui, habar n-aveam dacă va trăi şi despre ce va fi. Examenul l-am trecut şi blogg-ul a rămas. Iar acum trebuie să-l hrănesc, ca să nu sucombe…
Cât despre mine, sunt într-o fază a vieţii în care îmi permit să fac ce-mi place: să citesc, să vizionez filme, să călătoresc, să dansez, să observ şi să scriu apoi despre toate astea. Numele meu nu contează, oricum se uită. Vă asigur că nu-s vreun spam. Fiinţă în carne şi oase, om de bine şi de dreapta. Uneori cam stângace…
http://www.pediverse.ro/despre-mine/Laura Gamulea – lg @ pediverse.ro... Continuarea ->