Interstellar

Sau cât de mici suntem, la propriu…

interstellar S-a vorbit mult despre Interstellar la apariţia lui. S-a spus că este foarte bun şi greu l-am găsit online, într-o prezentare decentă. Şi când l-am găsit, văd că are aproape 3 ore – unde sunt filmele de altă dată, epuizate în 90 de minute?!

Lansarea lui în noiembrie 2014 a stârnit o mare aglomeraţie, iar după vizionare, spectatorii au fost convinşi că va intră în clasamentul Oscar. N-a fost aşa, chiar dacă pe IMDB are o notă mare: 8,8. Cu sau fără premii, Interstellar e un film interesant. Mi-a plăcut şi m-a fascinat. Mărturisesc că n-am înţeles chiar tot din ce se întâmplă pe ecran – fizică cuantică, o gaură neagră botezată Guadelupe, termeni tehnici, diagrame spaţiu-timp, sisteme galactice şi alte alea dificil de “digerat” mental. Iar “jonglarea” cu elementul “timp” este bulversantă – 20 minute în spaţiul galactic echivalează cu o viaţă pe Pământ? Cum te poţi împaca cu aşa ceva?!
Dar tocmai aceste aspecte îl fac interesant şi vedem, încă o dată, cât de mici suntem la scara Universului.
În film (ca şi în real), ceea ce conferă grandoare fiinţei umane este iubirea. Asta îl diferenţiază de tot restul Universului, oricât ar fi el de mare şi deştept…

A patra şi a cincea dimensiune? Cum poţi pricepe aşa ceva când noi abia ne descurcăm, împiedicat, în cele trei dimensiuni ştiute?! Interstellar este o combinaţie fericită de SF şi simţire profund umană, combinaţie de pământ prăfos al unei ferme cu viaţă banală şi liniştea înspăimântătoare a unor alte lumi.

Filmul, aşa lung, nu are nimic de umplutură şi nici faze comerciale atât de des întâlnite în producţiile americane. Fără scene de amor ieftine, fără momente patetice, fără exagerări. Actorii joacă excelent, muzica şi imaginile îţi taie respiraţia, povestea e captivantă. Mă mir că n-a avut nici o nominalizare la Oscar 2015, păcat.

2 Comments

  1. bibliodevafiliala3

    Similară reacţia mea când am văzut că are 3 ore, dar am prins curaj şi m-am uitat. Nu ştiu când a trecut timpul şi am apreciat faptul că a fost ceva nou, ceva interesant, lipsit de lucrurile predictibile. Îmi plac SF-urile şi dramele psihologice aşa că nu-i de mirare că acest film m-a atras. Au jucat şi actorii foarte bine, dar mi s-a părut că munca regizorului, Christopher Nolan, (care este şi scenarist, împreună cu fratele său Jonathan) şi-a spus cuvântul. Îmi place cum regizează, asta dacă ţinem cont de Inception sau Dark Knight Rises care sunt printre filmele regizate de el.

    Reply
    1. LG (Post author)

      Inception mi-a placut foarte mult! Dark Knight Rises nu l-am vazut, dar acum, ca mi-ai spus, il iau ca pe o recomandare. Multumesc! 🙂

      Reply

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.