Fabrica de spioni, de Nelson DeMille

fabrica de spioniMoscova anilor ‘80 cu ambasada americană în inima ei. Războiul rece. Mai rece decât Antarctica, mai lung decât majoritatea războaielor şi mai crud prin teroarea creată. Teroare fizică, psihică, emotională. Fabrica de spioni se declară a fi o ficţiune, dar de la prima până la a 696-a pagină simţi acţiunea ca fiind foarte reală. Chiar dacă mulţi dintre noi au trăit în perioada războiului rece, nu i-am simţit adevăratele dimensiuni.

Imaginaţi-vă clădirea ambasadei USA înţesată cu microfoane încă de la construirea ei şi înconjurată de alte microfoane direcţionale în afara ei. Şi, pentru a exista un echilibru, vizavi de această clădire se află o altă clădire cu birouri în care funcţionari ruşi nu fac nimic altceva decât să asculte tot ce se vorbeşte în ambasada americană. Ura între cele două naţii a ajuns să creeze un soi de intimidate, aşa încât, când un american pleacă în oraş să se plimbe, îi comunică rusului, prin microfoanele camerei, destinaţia sa “hei, Ivan, vezi că plec la restaurantul X”.  Iar după câteva minute, Ivan se află la 2 mese distanţă de John, urmărindu-i fiecare mişcare.

 Imaginaţi-va un lagăr rusesc în care americani – prizonieri de război – sunt ţinuţi cu forţa şi obligaţi să pregătească  “studenti” ruşi. Îi învaţă să fie americani. În tot! Îi învaţă să vorbească în argou, cu accent, să se poarte, să gesticuleze, să râdă, să meargă, să gândească ca nişte americani. Iar apoi, “studentii” sunt trimişi în USA unde se infiltrează ca cetăţeni autohtoni. Şi spionează…
O veritabilă fabrică de spioni ce funcţionează în secret de 20 de ani. Secretul este descoperit şi în secunda doi începe aventura. Începe lupta între spioni. Americani şi ruşi.

 Fabrica de spioni – un roman captivant, plin de suspans, aventură si secrete. Un roman ce-ţi opreşte respiraţia de la prima până la ultima pagină. Nici un moment de plictiseală, mai ales că toată  “nebunia” este garnisită cu umor – hâtru, negru, sarcastic, dar umor de calitate – caracteristic pragmatismului american.

 Un iureş ameţitor de acţiuni la limită. Şi, poate, o interesantă sursă de informaţii la care n-am avut niciodată acces, despre viaţa diplomaţiei şi a spionajului.  O carte excelentă!
http://www.pediverse.ro/despre-mine/

2 Comments

  1. ghenof arcidalia

    frumoasa prezentare!am si eu cartea dar inca n-am citit-o,dar am citit alte carti ale autorului.
    felicitari!

    Reply
    1. LG (Post author)

      Multumesc! 🙂
      Am citit de acelasi autor inca doua romane, iar acesta mi s-a parut cel mai interesant, inedit ca subiect.

      Reply

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *