Cititorul din peșteră, de Rui Zink

cititorul din pesteraCititorul din peșteră – Un roman mic și simpatic. Și bun. Bun de citit, de recitit, de recomandat și altora. Un dialog spumos între cele doua personaje: puștiul de cincisprezece ani care-și povestește micile aventuri și Anibalector – eroul cărții. Ca și în Micul Prinț, dialogurile sunt aparent copilarești, dar pline de tâlc, umor. Întrebări complicate cu răspunsuri uimitor de simple, uneori invers. Când puștiul își recunoaște jenat micile furtișaguri, Anibalector îl consoleaza: „Toată lumea fură ceva de la cineva: bani, idei, muncă, timp, viață chiar.” – hmm, îl poți contrazice?

Scăpat de sub supraveghierea părinților ocupați cu certurile lor, puștiul hoinărește cu gașca lui, iar micile furtișaguri sunt activitatea lor principală. O emigrare involuntară îl aruncă pe o insulă pustie. Călătoria e și ea interesantă, pe un amărât de vas, unde puștiul face primii pași timizi spre maturizare. Iar insula nu-i total pustie, are un singur locuitor, pe Anibalector. O entitate bizară care se hrănește cu cărți. La figurat, căci la propriu e un pic canibal. Un uriaș infricoșător la vedere, plictisit de singurătate, avid de lectură și supărat pe oameni și lumea lor.

Relația celor doi – puștiul și Anibalector – este condiționată: puștiul rămâne în viață doar dacă citește și comentează cărțile cu Anibalector. Pentru că monstrul știe, din îndelungata sa experiență în singurătate, că nu-i suficient să citești și să afli dacă nu împartășești. Idei, păreri, impresii. Și uite-așa se naște o frumoasă prieteni în care condiționările dispar, lăsând loc atașamentului și plăcerii de a avea ceva prețios împreuna: cărțile și minunatele discuții despre conținutul lor.

Din păcate, ce-i plăcut nu durează mult, lumea (așa cum o știm) intervine brutal și egoist în relația lor bizară. Despărțiți, puștiul revine în mediul său: mai matur, mai înțelept, mai cinstit și mult mai citit. Anibalector, forțat de alții, schimbă izolarea insulei cu izolarea într-o gradină zoo. Și-acum prietenia lor e pusă la încercare: puștiul liber, Anibalector închis într-o cușcă. Dacă puștiul își elibereaza ciudatul prieten, își riscă propria libertate. Ce va face? Aflați lecturând Cititorul din peșteră.

Dincolo de aventurile poveștii, romanul este un elogiu adus lecturii, cărților și plăcerii de a citi. Romanțat dar tranșant, Rui Zink ne pune pe gânduri invitându-ne să alegem înțelept: cărți vs. televizor, implicare vs. comoditate, cultură vs. ignoranță, modestie vs. aroganță: „O carte ne cere să mergem noi la ea. Un ecran cu imagini şi tâmpenii, nu. Este diferenţă dintre a călători şi a sta pe loc. Cartea ne obligă să călătorim, televiziunea să rămânem gură-cască.”

Cititorul din peșteră – o carte mică la exterior, dar bogată în interior când îi savurezi conținutul.

Roman oferit de Libris unde găsiţi peste 100.000 de carţi online, iar transportul este gratuit la comenzi de peste 30 de lei pe comandă!

http://www.pediverse.ro/despre-mine/

2 Comments

  1. Oana M. Roman

    Atat de frumoasa pare povestea. Trebuie neaparat sa o citesc cat mai repede. Mi-am pus in cap asta tocmai din liceu, dar iata ca timpul a trecut si uitasem de ea. Noroc de acest articol. Multumesc pentru recomandare! 🙂

    Reply
    1. LG (Post author)

      Da, merită citită. Se citește repede și-ți rămâne în minte 🙂

      Reply

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *