Despre oameni şi lucruri, despre viaţă.
Despre cărţi, filme, călătorii, trăiri, sentimente.
Despre gândurile mele, ale prietenilor mei, sau ale voastre.
Despre evenimente – sociale, artistice şi, după chef, poate chiar politice.
Despre cele bune întâmplate şi despre cele rele de care nu scăpăm prea uşor.... Continuarea ->

Dragă ”Fashion Days”

dragaÎncă un articol marca Alex Kaschuta care mi-a facut ziua. Marketingul site-ului Fashion Days funcționează excelent, așa încât e puțin probabil să nu fi auzit de el sau să nu fi primit o invitație să-l deschizi. Și să cumperi ceva cârpe cu pretenții de haine stilate, la prețuri prohibite. Iar Alex Kaschuta m-a răcorit cu rândurile ei… 🙂... Continuarea ->

Drumul către libertate, de Yeonmi Park

drumul catre libertateDrumul către libertate Autobiografia unei refugiate din Coreea de Nord este o carte terifiantă. Îmi plac romanele thriller, horror și sunt obișnuită grozăviile de tot felul, așa încât greu mă las impresionată de acțiuni negative (mă refer la cărți). Dar acest roman întrece orice ficțiune, orice poveste de groază. Și românii au trăit sub o dictatură totalitară ce încă-și mai lasă amprenta într-o societate incomplet vindecată. Dar ce povestește Yeonmi Park în Drumul către libertate întrece orice coșmar. Iar povestea ei este proaspătă, trăită în acești ani. Prospețimea evenimentelor povestite în carte aduce un plus de tensiune. Citind, nu-ți vine să crezi că mai e posibilă o astfel de viață, o astfel de societate, în secolul XXI.... Continuarea ->

În umbra pașilor tăi, de Vitali Cipileaga

in umbra pasilor taiAparent, În umbra pașilor tăi este un roman de dragoste. Înlăturând aparența, avem un roman de dragoste cu profunde accente psihologice și cu interesante nuanțe de scriere polițistă. Pentru că enigma și personajele misterioase sunt în egală măsură prezente ca și iubirea, ca și zbuciumul sufletesc după pierderea cuiva drag. O pierdere tragică și ireversibilă cu care Theodor trăiește într-un permanent chin interior.... Continuarea ->

Cititorul din peșteră, de Rui Zink

cititorul din pesteraCititorul din peșteră – Un roman mic și simpatic. Și bun. Bun de citit, de recitit, de recomandat și altora. Un dialog spumos între cele doua personaje: puștiul de cincisprezece ani care-și povestește micile aventuri și Anibalector – eroul cărții. Ca și în Micul Prinț, dialogurile sunt aparent copilarești, dar pline de tâlc, umor. Întrebări complicate cu răspunsuri uimitor de simple, uneori invers. Când puștiul își recunoaște jenat micile furtișaguri, Anibalector îl consoleaza: „Toată lumea fură ceva de la cineva: bani, idei, muncă, timp, viață chiar.” – hmm, îl poți contrazice?... Continuarea ->

Umbra muntelui, de Gregory David Roberts

umbra munteluiUmbra muntelui – povestea unor aventuri. Multe, diverse, bizare, din cealaltă parte a Pământului, Bombay. Gregory David Roberts nu este de formație scriitor. El este un aventurier până în măduva AND-ului său. Și pentru că are talent de povestitor, ne dăruiește trăirile lui: deloc banale, majoritatea palpitante, multe din ele brutale și toate încărcate cu o doză fascinantă de spiritualitate. Plus iubire, prietenie, gelozie, ură, răzbunare, luptă, intrigă, loialitate sau trădare, și iar iubire…... Continuarea ->

Bărbatul de 100 de ani care a sărit pe fereastră şi a dispărut, de Jonass Jonasson

Bărbatul de 100 de ani care a sarit pe fereastra si a disparutUn titlu deloc comercial. De fapt, parcă nici nu-i titlu de carte, ci un rezumat. Cititndu-l, ştii deja despre ce este vorba, şi-atunci de ce să mai cumperi cartea? Mulţi n-au ţinut cont de logica asta şi uite-aşa Bărbatul de 100 de ani care a sărit pe fereastră şi a dispărut a devenit romanul cel mai bine vândul în anul 2010 în Suedia. Şi pe bună dreptate.  Un roman savuros, încărcat de ironie subtilă, umor discret şi puternic totodată. O delectare!... Continuarea ->

Cutia cu nasturi, de Rodica Ojog-Brașoveanu

cutia-cu-nasturiSă încep prin a spune ca Rodica Ojog-Brașoveanu este considerată o Agatha Cristie a Romaniei. În opinia mea, e chiar mai bună! Să continui prin a spune ca de ceva timp n-am mai citit un roman de-al ei și uitasem cât de savuros scrie. O maestră a romanului polițist și nu doar atât. Este o maestră a cuvântului scris: scrie frumos, scrie cu tâlc, cu umor. Are descrieri profunde și interesante care-ți invadează imaginația cu imagini aproape palpabile.... Continuarea ->

Prințul din negură, de Carlos Ruiz Zafon

Prințul din negură Încă un minunat roman scris de Zafon, în același stil cu mult mister și ușor înfricoșător. Aparent o scriere pentru adolescenți, Prințul din negură te prinde în paginile sale și te fascinează cu acțiunea încărcată ce surprinde indiferent de vârstă. Chiar dacă personajele principale sunt cei trei adolescenți – Roland, Max și sora lui Alicia, eu am perceput încă un ”personaj” cu rol de vedetă: negura. Este atâta negură în povestea asta, încât te ia cu fiori reci sub plapuma de lângă sobă. Negura lui Zafon e densă, posomorâtă, răutăcioasă, agresiv-învăluitoare și prevestitoare de pericol.... Continuarea ->

Descătușarea, de Sylvia Day

descatusareaNici nu știu ce să zic despre această carte. Ori eu am devenit prea pretențioasă, prea selectivă – de la atâtea romane citite, ori am devenit insensibilă la dulcegăriile din unele romane de dragoste scrise în ultimii ani. Descătușarea este al cincilea roman (și ultimul) din seria Crossfire. Pe primele patru nu le-am citit, pentru că numai pe acesta l-am primit. N-am pierdut nimic și, oricum, dacă l-aș fi citit pe primul sigur nu mai ajungeam la al cincilea.... Continuarea ->

Poeme pentru tine, de Nelu Preda

poemeDe 1 Martie, toate femeile primesc un mărțișor în versuri oferit de poetul Nelu Preda – multe și superbe versuri! Acest text e doar șnurul mărțișorului. Mărturisesc (ușor jenată) că nu sunt o cititoare de poezie. Probabil că mintea mea nu absoarbe cu lejeritate scrisul în versuri, asta e!, nimeni nu e perfect. Asta nu înseamna că n-am savurat cândva versurile lui Eminescu sau ale lui Minulescu… Recent, un poet român necunoscut (încă) mi-a atras atenția cu versurile lui – Nelu Preda. Versuri multe, calde, cu mesaje interesante. Mi-a atras atenția mai întâi Omul Nelu Preda – decent, echilibrat, manierat și cu o gândire pragmatică, inginerească, conformă cu formația lui profesională. Poeziile lui m-au surprins! – nu cunoști în fiecare zi un inginer-poet. Poate nici în fiecare an. Deseori, nici măcar într-o întreagă viață…... Continuarea ->

Înainte să te cunosc, de Jojo Moyes

inainte sa te cunoscÎnainte să te cunosc este o poveste fără happy-end sau cu un happy-end dulce-amărui. Și mi-a placut enorm! Din multe motive, însă voi enumera doar câteva: prezintă o realitate crudă într-un mod în care ea poate fi acceptată; dezvăluie universul dureros al celor cu nevoi speciale și chiar dacă o face cu duioșie, tot dureros rămâne; demonstrează că iubirea nu ține cont aparențe și că poate fi profundă, necondiționată, dar asta nu e suficient.... Continuarea ->

Povestea psihopatului bătăuş şi a ţărăncuţei epilate. “50 Shades Darker” – film

povestea psihopatuluiAm citit merveioza capodoperă Cele 50 de vicii ale domnului Grey cu ceva timp înainte de ecranizarea carții. Am scris despre ea aici, iar în final îmi exprimam speranța (deșartă) că, poate, filmul o fi mai bun. Că mai prost decât o carte atât de proastă nu-mi puteam imagina. Nu l-am văzut – n-am păcate atât de mari încât să suport acest supliciu. L-a văzut Silviu Iliuță – un tip deștept, dar în cazul ăsta ghinionist. Redau un fragment din impresiile lui:... Continuarea ->

Privilegiaţii, de Jonathan Dee

privilegiatiiO carte de vacanţă pe care, citind-o, creierul ţi se relaxează. Scrisă iscusit, abordează tema familiei reuşite. In Privilegiaţii povestea celor patru Morey începe cu nunta părinţilor – Cynthia şi Adam – şi continuă cu drumul lor spre maturitate. Un drum lin, lipsit de obstacole sau lipsuri. Amândoi frumoşi, deştepţi, bogaţi. Cu profesii interesante şi posibilităţi nelimitate de a-şi spori averea, pe alocuri în mod ilicit.... Continuarea ->

Suma zilelor, de Isabel Allende

suma zilelorSuma zilelor este o scrisoare.  O scrisoare a Isabelei Allende către fiica sa, Paula. Fără legătură cu romanul Paula al aceleiaşi scriitoare – roman dedicat fiicei decedate la numai 28 de ani. După mulţi ani de la tragica pierdere, Isabel Allende  ne aduce Suma zilelor în acelaşi ton specific ei, încărcat de ironie şi auto-ironie, de întâmplări hazlii, reale sau imaginare – nici nu mai contează!... Continuarea ->

Cuvinte fluide, de Daniela Tudor

Cuvinte fluideCuvinte fluide este cartea care n-ar trebui să lipsească din nicio casă. Pentru că Daniela Tudor scrie despre noi, despre trăirile fiecăruia, despre momentele mărunte şi aparent banale ale vieţii de zi cu zi. Spun aparent banale, dar ele sunt importante pentru că ne definesc şi definesc relaţiile noastre cu cei din jur. O scriere interesantă în care se îmbină fericit profesia ei de psiholog și măiestria cu care așterne cuvintele. Autoarea pune mereu în opoziție ce se vede și ce nu se vede. Iar acest ”ce nu se vede” are două valențe: nu se vede pentru că nu permiți să se vadă sau pentru că cei din jur nu vor să vadă. Exteriorul epatant și interiorul fragil…... Continuarea ->

Deşertul tătarilor, de Dino Buzzati

desertul-tatarilorSau cum să-ţi iroseşti viaţa cu încăpăţânare… Dino Buzzati se numără printre clasicii literaturii moderne şi când am aflat asta din prefaţă, brusc m-am simţit datoare să-mi placă romanul lui. Dar nu prea m-a încântat! Deşertul tătarilor se citeşte uşor, iar la final rămâi cu două mesaje clare: primul – cum să-ţi iroseşti viaţa de-aiurea, cu bună ştiinţă. Şi al doilea – foarte mult frig în cartea asta. Atât de mult, că îngheţam sub plapumă, citind-o.... Continuarea ->

Tot ce nu ţi-am spus, de Celeste Ng

Tot ce nu ţi-am spusTot ce nu ţi-am spus este cartea despre atenţie şi durere. Atâta durere şi tristeţe, rar mi-a fost dat să găsesc adunate într-un roman. Drama unei familii aparent echilibrată este provocată de un singur lucru: atenţia. Fie lipsa ei totală, fie acordarea ei în exces tulbură vieţile celor trei copiii ai familiei Lee. Şi nici părinţii lor nu-s prea fericiţi.... Continuarea ->

Elizabeth a dispărut, de Emma Healey

Elizabeth a disparutElizabeth a dispărut  – un roman cu un subiect surprinzător. Cel puţin în cărţile citite de mine până acum, n-am întâlnit o temă similară: degradarea memoriei până la demenţă senilă.  Vrei să trăieşti ani mulţi? Ei bine, o poţi face sănătos fizic, dar cu mintea vraişte. Pare că acesta e preţul plătit pentru o viaţă lungă.
Scriitoarea Emma Healey evocă romanţat această afecţiune într-o poveste duioasă, uşor tristă, dar nu lipsită pe alocuri de situaţii comice. Personajul Maud este o femeie de 82 de ani pe care o simpatizezi pe tot parcursul cărţii, văzând-o deseori cu mintea rătăcită într-un trecut îndepărtat – pentru că cel apropiat (acel ieri apropiat de azi) lipseşte cu desăvârşire. Maud e isteaţă foc. Memoria îi joacă feste, dar când n-o face, mintea ei e sclipitoare. Din păcate, în mintea ei se îngrămădesc alandala amintiri din adolescenţă suprapuse peste evenimentele cotidiene.... Continuarea ->

Străinii perfecţi – film

strainii perfectiAtipic. Străinii perfecţi merită văzut 200%! Film italian – iar filmele europene nu-s chiar preferatele mele. Dar recomandarea unei prietene mi-a adus filmul ăsta pe desktop şi uite-aşa m-am bucurat de un spectacol cinematografic excelent. Perfetti sconosciuti este un film nou (2016) bine cotat pe IMDB, dar asta nu-i singurul argument. Jucat foarte natural, cu o atmosferă ironic-prietenoasă ca-n sufrageria oricărei familii normale, aparent echilibrate, cu un grup de (aparenţi) prieteni.... Continuarea ->

Odiseea lui Talbot, de Nelson DeMille

odiseea lui talbotCu Nelson DeMille m-am mai întâlnit în Fabrica de spioni si Fiica generalului – mi-au plăcut! Odiseea lui Talbot este un roman de ficţiune pură, pentru că o citim după anul de graţie 1989 când, oficial, războiul rece a luat sfârşit. Dacă l-am fi citit între anii 1984 (anul apariţiei) şi 1989, ne-ar fi produs oarece insomnii şi coafură tapată forţat.  Citind-o acum, e doar o poveste palpitantă, bine scrisă.
Roman de spionaj cu atât de multe personaje încât mă întreb dacă DeMille mai ştie socoteala lor.  Şi toate sunt implicate în spionaj, cu sau fără voia lor.... Continuarea ->